RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Numai dacă „singurătatea majoră” degenerează în alergie față de social, se poate spune că este o „demențială boală” și o ipohondrie, iar cel ce o posedă „are buzunarele pline de incertitudini”, și dacă viața este infectată de sepulcral, „miroase a suflete vii în cimitir”, „fereastra dintre noi și cer se aburește” astfel încât ni se obturează perspectiva.
„Cuvintele” tale nu au „dioptrii”, ci au o privire clară și pătrunzătoare, necesară pentru a crea ancorat în profunzime.
O poezie ce merită evidențiată.
„Cuvintele” tale nu au „dioptrii”, ci au o privire clară și pătrunzătoare, necesară pentru a crea ancorat în profunzime.
O poezie ce merită evidențiată.
Pe textul:
„Singurătate majoră" de Angi Cristea
0 suflu
ContextÎți „scrii ultima tristețe”, ea plutește „ca o barcă” pe fluidul „întins” al „întunericului”, în timp ce bucuria plutește pe fluxul luminii, este la vedere, o întrezărim și ne-o putem însuși, dacă ne-o dorim cu adevărat.
Dacă facem din „inimă” un „desert”, o prăjitură servită „în fiecare dimineață”, ne putem îmbolnăvi de glicemie, văzută ca o inflație de sentimente dulci, care-i fac pe oameni străvezii, căci în rest, „oamenii sunt impermeabili ca niște umbrele”.
Dacă facem din „inimă” un „desert”, o prăjitură servită „în fiecare dimineață”, ne putem îmbolnăvi de glicemie, văzută ca o inflație de sentimente dulci, care-i fac pe oameni străvezii, căci în rest, „oamenii sunt impermeabili ca niște umbrele”.
Pe textul:
„***" de Irina Lazar
0 suflu
ContextSă descifrăm „secretele zilei’’, debarasându-ne de obișnuit și pătrunzând în adâncimile neobișnuitului în care stau ascunse tainele și enigmele.
Cei care își „doboară gardurile”, plantează libertatea de jur împrejurul lor și se „hrănesc” cu acea „parte din viață” având satisfacții suculente, plăceri savuroase și bune-dispoziții delicioase, căci cei care se „hrănesc” din „nimic”, nu se bucură de oportunitățile vieții.
Cei care își „doboară gardurile”, plantează libertatea de jur împrejurul lor și se „hrănesc” cu acea „parte din viață” având satisfacții suculente, plăceri savuroase și bune-dispoziții delicioase, căci cei care se „hrănesc” din „nimic”, nu se bucură de oportunitățile vieții.
Pe textul:
„au venit îmbrăcați în hiene" de Daniel Dăian
0 suflu
ContextO neînțelegere stă între voi, astfel că „luptați unul cu altul’’ și cu voi înșivă, pentru a dezbrăca înțelegerea de echivoc și incertitudine, vezi viața ca pe o „lucrare” a destinului, și apelezi la Dumnezeu pentru a-ți lumina dilemele și a-ți răspunde la întrebări.
Pe textul:
„Am socotit că e bine" de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextDacă viața ar fi construită pe temeliile ''falsurilor'', minciunilor, iluziilor și artificialității, nu am putea ieși din pâcla simulacrelor, din labirintul fantasmelor și din coșmarurile irealului.
E ca atunci când ''alergăm după soare'' și ne ardem, și vom căuta îmbrățișarea întunericului.
Un text impudic, care nu se jenează de cuvinte lascive, în care se simt nonșalanța și indignarea.
E ca atunci când ''alergăm după soare'' și ne ardem, și vom căuta îmbrățișarea întunericului.
Un text impudic, care nu se jenează de cuvinte lascive, în care se simt nonșalanța și indignarea.
Pe textul:
„mai bine să am limba trivială/ decât să sug dropsuri orbit" de ungureanu dorina
0 suflu
ContextBoala ''e o formă de alienare a sufletului'', de anemie a psihicului, de neadecvare la realitatea sănătății, iar ''vindecarea'' ne apropie de lumină și ne îndepărtează de depresiv.
''Rugile noastre se mai aud acolo'', însă, din păcate, nu mai percepem sonoritățile divinului, și în ''dimineața pitică'' se prefigurează o pâclă ''din care nu mai avem scăpare'', decât dacă ne adunăm risipirile sub scutul curajului.
''Rugile noastre se mai aud acolo'', însă, din păcate, nu mai percepem sonoritățile divinului, și în ''dimineața pitică'' se prefigurează o pâclă ''din care nu mai avem scăpare'', decât dacă ne adunăm risipirile sub scutul curajului.
Pe textul:
„pizzico" de marin badea
Recomandat0 suflu
ContextÎn societate ''toți avem limbi de șarpe'', ne mușcăm unii pe alții cu colții veninoși ai invidiei, resentimentelor și calomniilor, duplicitatea așterne pe fețele echivoce ''măști'' nenumărate, iar ''iubirea'' convulsivă aleargă ''nebunește'' până la ''capătul'' lumii.
Să ''dăm la maximum viața'', pentru ca iubirea să ''urle'', minimizând ura, indiferența și spleenul.
Să ''dăm la maximum viața'', pentru ca iubirea să ''urle'', minimizând ura, indiferența și spleenul.
Pe textul:
„iubeste-măăă" de Dorina Șișu
0 suflu
ContextDacă am fi ''toți demni de cer'', nu ar mai exista otrepe, troglodiți, avortoni și ticăloși, am purta blazonul divin la vedere și ne-am împrieteni cu îngerii, am face din realitatea telurică una celestă și ne-ar iubi Dumnezeu.
''Exaltarea'' o vezi ca pe un ''ritual'', eu aș înlocui-o însă cu un entuziasm rațional, pentru că exaltarea se poate transforma într-o deziluzie cruntă.
''Exaltarea'' o vezi ca pe un ''ritual'', eu aș înlocui-o însă cu un entuziasm rațional, pentru că exaltarea se poate transforma într-o deziluzie cruntă.
Pe textul:
„împăcarea cu exaltatul, orizontul..." de Oancea Sorin
0 suflu
Context''Ora aceea de aur ce urmeză să vină'' este scrijelită cu filigranele fericirii, deocamdată timpul posedă ore negre opacizând perspectiva asupra vieții și viziunile asupra viitorului.
Te ''proclami adept al locuirii'' în poezie și, la fel ca ceilalți oameni, îți cauți ''iubirea'' prin timpul propriu, pe care încerci să-l manipulezi în favoarea ta, și ''alungi suferința ca pe un fum'', iar ''tăișul gândului'' taie păienjenișul realității.
Te ''proclami adept al locuirii'' în poezie și, la fel ca ceilalți oameni, îți cauți ''iubirea'' prin timpul propriu, pe care încerci să-l manipulezi în favoarea ta, și ''alungi suferința ca pe un fum'', iar ''tăișul gândului'' taie păienjenișul realității.
Pe textul:
„La intrare în odăile nopții" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context''Mirarea'' de a te afla continuu în fiind, naște ''bucuria'' activând entuziasmul, care la rândul ei ''naște nerostita mulțumire'' colonizată de puzderie de zâmbete concretizate în plenitudine, ''rugăciunea'' e ca o ''muzică'' a recunoștinței, care ''începe, crește și încape într-un fulg'', reactualizat și multiplicat de iarnă.
M-ai răsfățat cu o poezie consistentă, generoasă cantitativ și calitativ, și ai toată aprecierea mea.
M-ai răsfățat cu o poezie consistentă, generoasă cantitativ și calitativ, și ai toată aprecierea mea.
Pe textul:
„akasha" de Valeriu D.G. Barbu
Recomandat0 suflu
ContextE bine să începem ziua cu o ''dimineață albă'', care ''se împrăștie printre degete ca un argint viu'', inoculând în restul zilei energia revigorantă și stenică a bunei-dispoziții, decât să parcurgem o dimineață neagră, monotonă și insipidă, spărgându-ne ''zâmbetul'' chefului de viață ''în bucăți de puzzle''.
O poezie sensibilă, cu ''libertatea sub aripile'' creaționale.
O poezie sensibilă, cu ''libertatea sub aripile'' creaționale.
Pe textul:
„argint viu" de catalina marincas
0 suflu
Context''Este un risc să crezi adevărul gol'', neînzorzonat de sofisme și silogisme, căci el poate fi dureros și poate provoca traume psihice, unii și-l asumă, dorind să afle raportul dintre ei și adevărul nud, alții îl ocolesc, simțindu-se bine în preajma simulacrelor și surogatelor.
''În miezul adevărului ascuns'' în mister, stă esența divină a omului, pe care, dacă am descoperi-o, am urca existența pe niveluri superioare.
O poezie gnomică, având cugetări interesante, care merită toate felicitările mele.
''În miezul adevărului ascuns'' în mister, stă esența divină a omului, pe care, dacă am descoperi-o, am urca existența pe niveluri superioare.
O poezie gnomică, având cugetări interesante, care merită toate felicitările mele.
Pe textul:
„Este un risc să crezi adevărul gol" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context''Totul și nimicul'', ''două superbe contrarii absolute'', sunt sfâșiate de ''blestemul și păcatul ce ne scufundă'' într-un ''mit'' definitiv, sfârșit în jurul realității provizorii a omului, cu ''nefericirea'' care ne trage înspre genune, și doar ''singurătatea'' poate ecloza puii fragili și minusculi ai fericirii.
Remarc cuvântul compus din două contrarii, generând un paradox : ''eternoefemeritatea''.
Remarc cuvântul compus din două contrarii, generând un paradox : ''eternoefemeritatea''.
Pe textul:
„re naștere" de Dumitru Sava
0 suflu
ContextGELA, CÃTÃLINA, SORIN
Sunt încântat de comentarii, cuvintele voastre au scos bucuria mea subtilă de la naftalină.
Dacă știam că veți aprecia ''apariția felină'', mai făceam și alte poezii cu pisici.
Deocamdată pun bucuria pe post de calendar, și îi ofer pisicii un concediu binemeritat.
Sunt încântat de comentarii, cuvintele voastre au scos bucuria mea subtilă de la naftalină.
Dacă știam că veți aprecia ''apariția felină'', mai făceam și alte poezii cu pisici.
Deocamdată pun bucuria pe post de calendar, și îi ofer pisicii un concediu binemeritat.
Pe textul:
„Pisica și ziua" de razvan rachieriu
0 suflu
Context''Inima'' e clișeul cel mai des folosit de poeți în creațiile lor, însă îmi place cum ai comparat-o cu ''o melodie în căștile unui surd'', suntem surzi la cererile și zbaterile ei.
''Când nu mai poți'', să umpli ''crăpăturile'' luminii cu inimile poeziilor.
Prea scurtă e totuși poezia, despre ''inimă'' puteai să scrii pagini întregi.
''Când nu mai poți'', să umpli ''crăpăturile'' luminii cu inimile poeziilor.
Prea scurtă e totuși poezia, despre ''inimă'' puteai să scrii pagini întregi.
Pe textul:
„inima" de Marinescu Victor
0 suflu
ContextMi-a placut ineditul imaginii, deși conține o doză de sepulcral : ''sunt un nou născut lăsat într-un sicriu viu la ușa unei clădiri abandonate''.
Din ''pereții'' iubirii ''se scurge tencuiala'' și ''pasul'' iubitei, care se sincroniza cu al tău, ''nu mai încape în pielea zilei de mâine''.
Descrii o iubire depersonalizată, din moment ce imaginea iubitei ''trece din ochiul unui trecător în alt ochi de trecător'', iar ''oglinda'' iubirii ''se sparge în amintiri''.
Din ''pereții'' iubirii ''se scurge tencuiala'' și ''pasul'' iubitei, care se sincroniza cu al tău, ''nu mai încape în pielea zilei de mâine''.
Descrii o iubire depersonalizată, din moment ce imaginea iubitei ''trece din ochiul unui trecător în alt ochi de trecător'', iar ''oglinda'' iubirii ''se sparge în amintiri''.
Pe textul:
„În amintiri" de Simion Cozmescu
0 suflu
ContextPrea dur scris ''calea lucidă de a evada din tine e suicidul'', o altă cale ar fi poezia, sau hobby-urile, sau, în sens negativ, calea viciilor sau a drogurilor, care sunt de preferat decât îmbrățișarea asumată și benevolă a nefiindului.
''Pămânților'' e un cuvânt inventat de tine.
''Pămânților'' e un cuvânt inventat de tine.
Pe textul:
„locuri interzise" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextPoezia urcă ''limbajul'' spre niveluri superioare, sublimând sensurile, creează un antidot la manifestările grobiane și gregare ale vulgului, ''eliberând de citadin, de necunoscut, de tangibil'', desfășoară ''o lume figurativă'' încastrată în coordonatele lumii reale, este ''subterfugiul'' din fața realității ce înconvoaie, în care îți aduni entitățile sfărâmate, filtrează impurul de pur și profanul de sacrosant.
Am rezonat frumos, chiar dacă nu am fost pe aceeași lungime de undă cu unele definiții ale poeziei date de tine.
Am rezonat frumos, chiar dacă nu am fost pe aceeași lungime de undă cu unele definiții ale poeziei date de tine.
Pe textul:
„Poezia" de Carmen Sorescu
0 suflu
Context''Cerșetorul'' e spaima ''viitorului'', căci își cară cu el, prin timp, sărăcia, de care nu poate să scape nici în viitor, fiindcă ne imaginăm viitorul posedând în el opulența, belșugul și prosperitatea, care fac posibile ''măruntele'' și diversele ''satisfacții''.
''Umbra'' îți ''tot fuge în față'', opacizând viitorul apropiat, când înaintea noastră ar trebui să vedem lumina, care să ne conducă înspre izbăvire și fericire.
''Umbra'' îți ''tot fuge în față'', opacizând viitorul apropiat, când înaintea noastră ar trebui să vedem lumina, care să ne conducă înspre izbăvire și fericire.
Pe textul:
„O umbră ce-mi tot fuge în față" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context''Sufletul multiplicat în secunde'' măsoară iubirea strecurată ''în coama timpului'', care înaintează ''atât de viu spre niciunde'', unii manifestă bulimie la ''singurătate'', alții idiosincrazie la social, unii percep frigul înghețând ''aburul dragostei'', alții își urcă temperatura iubirii până dă în clocot.
Am mușcat din cuvintele suculente și am inhalat parfumul lor.
Am mușcat din cuvintele suculente și am inhalat parfumul lor.
Pe textul:
„Secunde albe" de Angi Cristea
0 suflu
Context