N-am stat să urmăresc noaptea Oscar-urilor, dar a doua zi mi-am aruncat ochii pe net, să văd câștigătorii. La naiba! mi-am zis, când am văzut că telenovela cu arome indiene „Slumdog Millionaire” s-a
M-am dus la filmul ăsta nou,...mmmm, Boogie. Citisem ceva cronică a lui CTP, cum că marchează ruperea de tematica realității comuniste, bla-bla-bla, și alte chestii de bine. Mie personal mi se rupea
“Oamenii care nu sunt celebri, mă obosesc”, Elisabeth Hurley
“American Psycho”
Am văzut filmul, probabil, de vreo cinci ori, și ardeam de nerăbdare să citesc cartea. Nu mi-a venit să cred când,
Scena 1:
E seară într-un mic oraș de provincie. Personajul 1, îmbrăcat cu o pereche de jeans drepți și o haină scurtă cu gulerul ridicat, parcurge agale străzile puțin aglomerate,
gri instant
eu sunt copilul lumii de asfalt,
născut în urma unei crime
în orașul meu, cenușiu și sepulcrat,
ce-mi soarbe sufletul și lasă golul ce rămâne,
un sâmbure al urletului din
demonul meu într-un târziu m-a părăsit.
ca-ntotdeauna mi-a sărit ca un tâlhar în spate,
și-a înfipt în mine ghearele însângerate,
strecurându-mi în plămâni un aer învechit.
iar eu m-am zbătut,
Când am ajuns era deja coadă. Ptffffiu! Și ce coadă. N-am mai văzut așa ceva în viața mea. Ceea ce e de înțeles, dat fiind circumstanțele, dar, mă rog... Nu
sunt gol.
uitați-vă la mine,
la pielea mea întinsă pe oase.
împungeți-mă cu degetul în coaste.
priviți privirea mea de câine.
sunt slab,
emaciat ca o mumie
cu maxilarele-ncleștate,
cu
Lars von Trier. Mda… Cinematografia europeană. Huh… Not a big fan. Prețiozitate și intelectualism de dragul intelectualismului, militantism, forțarea limitelor artistice cu rezultate
“arată-mi un om care stă singur și are o bucătărie permanent jegoasă, și, în 5 cazuri din 9, am să vă arăt că avem de-a face cu un om extraordinar”.
Charles Bukowski, 6 27.’67,
Grinch
Urăsc sărbătorile; de fapt, nu toate sărbătorile. Urăsc sărbătorile de iarnă. Și mai tare decât sărbătorile de iarnă, știți ce urăsc? Urăsc colindele. Probabil tocmai pentru că nu știu
pace
atât de bine e acum
și atâta pace e în jur,
miros de flori,
aromat fum,
steluțe verzi mă ispitesc de pe boltă să le fur
și să le-nghit, c-au gustul bun.
un văl de roz.
munți de dorințe
Scrum
la ce te uiți? e destul loc.
după cum vezi, nu sunt chiar fleț.
pe chipu-mi, privirea unui dobitoc,
dar, zău, nici tu nu-mi pari isteț,
ba chiar puțin cam idiot.
eu n-am noroc,
tu n-ai
Am urmărit “Interview” pe IMDB, odată pentru ca era filmul lui Steve Buscemi și pe urmă pentru că în dreptul lui scria “limited”. De aceea am fost oarecum mirat să-l văd la cinema. Cât despre
strigoiul
eu nu iubesc pe nimeni și nimic
și nu urăsc nici iadul, nici dumnezeirea,
nici târfei, nici fecioarei nu simt nevoia să mă-nchin.
eu doar,
cu vinele strânse între dinți
îmi sug
Setea
rămas în întuneric singur,
simt cum ochiul meu încet se stinge.
cad în genunchi și încep să tremur.
brațul meu drept brațul meu stâng frânge.
mă-nchin la tine, Dumnezeul Meu
care ai
Cu ocazia Antichrist-ului, am mai spus cred că nu sunt un admirator al lui Lars von Trier. Ideea din Melancholia mi s-a părut interesantă prin inversarea raporturilor dintre obiectele cerești ce
Iubirea față de aproapele – Pascal Bruckner - o stupizenie admirabil scrisă.
Am citit peste 200 de pagini în câteva ore. În general citesc greu, mă plictisesc repede. Nu mi-a mai provocat un
sunt singur, doamne, țintuit aici,
cu spectrul morții dinaintea mea,
și încerc să cred, cu voia ta,
că nu e mare lucru să te stingi.
privesc în cer cu ochii triști
și aștept sfârșit fără
alergam în putere nopții, Tată,
cu brațele întinse în văzduh,
râzând și lăsând întunericul să creadă,
că nu mă tem de ce-am văzut.
îmi lăsasem păul lung, de fată,
și prin spinare aripi îmi
Geneză
...iar eu dormeam cu palmele pe piept
un somn adânc și fără vise,
pe patul rece și jilav culcat,
încremenit, cu pleoapele închise...
nu țineam nimic să mai îndrept.
nădăjduiam c-am
RC