Radu Herjeu

Vladimir, daca se simte framantarea, e bine... Cat priveste \"figurarea poetica\"... E un aspect care ma intereseaza mai putin... Si postarea la personale e un indiciu in acest sens :)

Adela-din fericire, si eu sunt calit. Dupa 12 ani de presa, cu greu m-ar surprinde genul acesta de reactii... Si genul acesta de oameni. Din fericire, nu am pretentia de a detine adevarul sau de a da lectii. Doresc doar sa fiu lasat sa-mi iubesc tara si sa nu vina nimeni, roman sau strain sa arunce cu laturi in ea. Dupa ce va face ceva pentru tara asta, o sa isi poata permite sa o si critice. Sa-si vada fiecare de devenit un mare X.
De politica am parte in fiecare zi la tv...
Iar religia... e un taram pe care prefer sa-l evit

Mi se pare deja hilar. Inaintea dvs. cineva ma acuza ca vreau sa dau lectii demagogice si ca nu trebuie sa spun eu ca trebuie sa-si iubeasca tara, ca X e cel care conteaza. Dvs. ma acuzati exact de contrariu... Acesta este nefarmecul unor astfel de tentative de comunicare. Noi sa fim sanatosi. Toate cele bune.

Dle Giugariu, ma tem ca nu ati prins esenta textului meu. Nu pomenesc nicaieri de \"legitimitatea\" oricarei alegeri... ci de dreptul fiecaruia de a o face. Nu sunt in pozitia de a face morala sau de a da lectii cuiva. Pot doar sa-mi expun valorile in care cred. Si pe care, ca orice om muritor, le consider mai \"fondate\" decat valorile care i se opun, conceptual vorbind.
Nimeni nu e o obligat sa-si iubeasca tara sau natia... dar nimeni nu are dreptul sa arunce cu pietre in cei ce-o fac. Sau in \"subiectul\" iubirii lor.

Pai, ca si intre doi oameni, \"a iubi\" nu e o stare, ci o actiune. Atunci cand iubesti, oferi celei/celui iubit ce ai mai frumos in tine. Faci tot posibilul sa evoluati impreuna. Prin urmare, hai sa nu vorbim despre iubirea prin corespondenta. Hai sa ne vedem de vietile noastre. Daca tu, X, esti cunoscut... bravo tie... Lasa-i pe altii sa considere ca altceva e mai important in viata.

Adela - puterea e detinuta de cei care pun stampila pe petecul ala de hartie. Din pacate, cei mai multi dintre ei sunt sedusi de hahaituri gen vacanta mare...
Si nu legile schimba ceva, ci oamenii pusi acolo unde trebuie...
Nici o lege nu-l poate obliga pe dl liiceanu sa scada preturile la cartile lui si sa faca ceva pentru binele culturii romanesti cu milioanele pe care le castiga.
Nici o lege nu-i poate obliga pe \"marii poeti\" sa accepte sa se implice in jurizarea creatiilor unor tineri.
Nici o lege nu poate impiedica o editura sa taie copacii ca sa publice texte despre statul pe veceu sau despre framantarile viscerale ale unor copilandri care suna a gol si care au mari probleme in a se raporta la sine sau la univers.
Nici o lege nu poate interzice imbecilitatea din televiziunile romanesti si nici \"pornografia\" intelectualista de pe Internet...
Asa ca... nu constitutia e problema... Ci cei care ar putea schimba ceva dar prefera sa castige bani bagandu-l pe gat romanilor pe coelho...

Daca ar fi un heirupism verbal, ar fi lamentabil. Din fericire (pentru mine, caci n-as dori sa fiu lamentabil) heirupismul asta are acoperire faptica. Statul pe margine nu ma caracterizeaza. Si nici nu sunt un fabricant de sloganuri.
Sa nu cadem in pacatul de a-i considera pe toti falsi si demagogi, caci s-ar putea sa gresim. Dar suntem atat de obisnuiti ca nimeni sa nu faca nimic (inclusiv cei ce vorbesc despre asta) incat... uitam ca exista si oameni care s-ar putea sa faca mai mult decat noi.
Numai bine.

PS. Eu cand ii critic pe \"marii intelectuali\" miliardari, o fac dupa 8 ani in care am scos singura revista de cultura generala gratuita destinata tinerilor din Romania... Si stiu ce nevoie as fi avut de cateva milioane din averile mai sus mentionatilor.

Tudor - multumesc frumos. Da, doar ca la moarte e o chestie temporara :)

Anne-Marie - nici moartea si nici siguratatea nu se lasa trimise la culcare... Doar moartea, si intr-un singur caz... atunci cand e decizia ta... Pe cand singuratatea... in cazul meu, nu e niciodata decizia mea...

Mai rar aici, pe site, texte atat de curat curgatoare. Atat de frumos intinse intre inceput si sfarsit, ca o coarda care vibreaza la fiecare respiratie.
Toti suntem colectii de drumuri... Ale noastre, ale celorlalti... Uneori chiar si neparcurse...

M-ai ametit cu pseudonimele astea :)
Sau esti exilat din tine, cutreieri prin altii... sau prin nimicul din jur, si, la un moment dat, ai mare nevoie de acasa... Doar sa-l gasesti. Iar acasa nu e intotdeauna in tine :)

Da... pe mine nu ma surprinde... ca doar ti-am citit ultimele texte... Si se pare ca acest \"acasa\" ne seamana :) Si nu cred ca trebuia sa-ti aminteasca ceva sau cineva de ce apune soarele, uneori dimineata :) Unele lucruri nu se uita... oricat am incerca.
Si tie numai bine

Intr-o lume a viscerelor catarate pe umerii unor edituri sau situri spre statutul de poezii, un astfel de text pare chiar ireal. Inutil, poate.
O cantonare in azi-ul azi, un reper temporal desuet intr-l lume care nu traieste decat cu ochii la ce le va aduce mass-media maine.
Existenta esuata pe o insula aparent pustie... O cutie neagra ratacita. Ceilalti... cei care ne sperie, cei ascunsi in paduri... Noi, ascunsi...
da

Anne-Marie - multumesc pentru dar :) N-am retete... E o chestie instinctuala. Si, din pacate, nici nu ajuta prea mult :)

Erika - lasa ca nu doare mai mult decat scrisul in sine :)

Lucian, ai dreptate... e foarte personal... Atat cat poate fi de personala o durere...
Subtitlul vine de la titlul volumului in care e si textul acesta.
Intotdeauna am apreciat sinceritatea.
Unde ai gasit ghiocelul?, ca pe strazi e doar mocirla :)
Primaveri verzi si tie

Diana - nu stiu daca esti sau nu buna la creionat sentimente, sigur esti buna sa transmiti unui om ca te-a \"atins\" ceea ce el a incercat sa daruiasca celorlalti. Si asta e mai important decat a sti sa faci critica...
Multumesc

M-a surprins si m-a bucurat interesul suscitat de randurile mele. Nu sunt decat o forma de revolta, de protest, poate... dar, desigur, au si o doza de incredere ca lucrurile se pot schimba. Va multumesc tuturor pentru implicare.

Nicolae - eu, unul, sunt impotriva dublarii filmelor. Motive sunt multe si n-as vrea sa le dezvolt aici, pentru ca n-au legatura cu textul scris de mine.
Nu mi-ai spus daca a ajuns cartea de teatru la tine.

Anne-Marie - as fi vrut sa am cuvinte care sa poata spune ce trebuie in astfel de momente... din pacate nu le-am avut, dar... amf ost acolo, langa tine. Da, mi-e frica de moarte. Nu stiu de ce, mai ales acum... de fapt, inca nu stiu de ce mi-e mai frica... de viata sau de moarte.

Corneliu, iti multumesc. Chiar daca e putin infricosator cum ai vazut dincolo de cuvinte :)

Luana, eu cred ca tranzitia de dupa comunism a distrus Romanai profunda. Nu a fost o perioada de cautare, ci una de distrugere. Si nu va urma nici o perioada cu valori reale> e suficient sa ne uitam la occident si sa vedem ca timpurile sunt de asa natura si tipul de societate alienata capitalista impusa-asimilata cu forta cu o asemenea structura incat nu mai au de unde sa apara valorile \"reale\"... ca doar n-m merge noi contra curgerii \"firesti\" a umanitatii.