Neguțător in porturi

Cine mai are nevoie de cer atunci cînd toate se acoperă de alte culori mult mai închise? Cine mai are vreme să privească materialul fin pe care Dumnezeu l-a cheltuit să se ascundă? Trăirile nu se mai cos pe la coate, se aruncă, facem rost de altele. Gesturile se repară cu o atelă din lemn de cer. Iar mîna-aripă nu se mai întinde spre zbor. E adunată sub bandaj spre vindecare. A cîta oară? Hmmm...

E totuși cineva...care crede în întoarceri. Acela merită să cumpere bucăți de albastru. Și acela va da tot ce-i cere neguțătorul pentru o aripă nefrîntă.

Poate prea mulți \"î\"-uri spre final sau poate altfel așezați ar suna mai bine. Mi-a plăcut însă ideea de a vinde și a cumpăra cer tocmai acolo unde se confundă cu apa, în porturi.

o poveste cu happy end... o intoarcere cu rost... e mult, e putin? pentru un metru patrat de cer. Sau macar minciuna ca \"va fi bine\"...