Poezie
Testament
1 min lectură·
Mediu
Las cerului bolta cu pacea pictată în ochii tăi, tată,
și-un strop într-ai mei
Pământului pâinea din palma brăzdată de grija ta, mamă,
cu blând gustul ei
Las vremii conturul mânuței, tu frate, mai scrie-mi și astăzi
dar numai de vrei
Las gândului zborul pe care, bărbate, îl port până-n noapte
pe umerii grei
Las firii esența din ce mai sunt, fată, în drum la nevoie
cu tine s-o iei
Las filei cuvântul
Las câmpului vântul și ierbii mormântul...
Tu, moarte, ce vrei?
0124977
0
Nu pot dect să mai așez o steluță, chiar dacă cineva mă va bănui de părtinire. O astfel de poezie mă face să-mi doresc să ajung cândva în Moldova de dincolo de Prut, unde încă mai poți descoperi și alte trăiri decât cele ale noastre, roase de conveniențe.