s-a facut ora a batut ceasul ora exacta
am intrat in transa miine ma duc la servici
comunism parte usoara a capitalismului
apari si conjugi verbe de a fi
inafara de voi traiesc fintele umane
Invataturi chino-strategice pentru catelusi obraznici
Fii cuminte catelus
Ca de nu
Te dau la rusi
Sau mai bine la chinezi
Sa te faca cu orez
Daca o sa fii cuminte
Te fac
Poate
Oceanul nestinsei iubiri se înfoaie pe marginea lumii
Scîrțîie pe dedesubt coloanele adevărului mut aberant
Pentru gîndirile puse în patul lui Procust cel vesel.
Se plimbă prin eter o ceată de
Voi vreti un vers plin de mister si de metafore grele
Eu tovarasii mei va ofer un cintec usor
Dar plin de dor si poate de jale.
Voi vreti combinatii de cuvinte maiastre si complicate
Eu va dau
De treci peste mine
Spun: Da!
De ma calci peste cap
Spun: Da!
De-mi calci urechea
Spun: Da !
De-mi strivesti gandul, ha, ha!
Spun: Da !!!
Caci stiu ca inima mea
Este neatinsa
Si
sint genial ca si natura
dar timpul ma-nvirte-n loc si ma da de-a dura.
sint umil ca un ciine
si astept o bucata de piine de la Stapinul meu.
sint alunecos ca sarpele boa
si astept sa beau
sperante zboara in piata goala
sperante de copii ce-au cumparat
mere pentru scoala
sperante de oameni batrini
ce-au venit sa cumpere carne.
un cintec trist se aude in departare
in piata
Priviri pe rochii negre despicate intre picioare zemoase
Eu te iubesc pe tine
Viitoare iubita
Esti alba la subsuori
Te uiti la mine dupa dimineti nefacute
Esti o povara decentelor
Sunt regizorul marunt
Si joc mereu in plan secund;
Caci iar a inceput sa ploua in acest film.
Ploua banal in planul central,
Ploua desuet in planul drept,
Iar in planul stang, cum poate sa
dragii mosului in seara asta
am sa va spun o poveste
cum niciodata
n-ati auzit.
a fost odata ca niciodata un mos, asa ca mine
si o baba asa ca bunica voastra
si ei erau tineri si
soarele strălucește în două părți deodată,
in lună și-n pămînturi de stele,
ce mișcă lumile roată.
cîte-n lună și-n stele se-arată,
la marginea lumilor saltă, se-apucă de mijloc,
se învîrt,
Odata ,demult, profesorul meu de limba romana ,un Don Juan pitic de cartier ,care arunca creta din usa si deschidea catalogul din incheietura ,trecand peste Rada si Tinca ,la care rosea
mi-e rău de poezie
ca de țigara dulce
fumată
c-un pahar de rachiu.
apoi vomînd îmi
vine să scriu
versuri albe sau gri
Eu știu ?!
alte culori
ale Universului.
inteligent albastrul de pe cer
nu lasa luna ca sa cada-n mare
stelele pline de mister
s-aprind in fiecare noapte
cind una dintre ele moare.
se naste ins-a doua zi
si umple-albastrul de
Uimire
Sint de deosebita uimire cum vin la noi copiii
Intre mileniii de desfatare
Sint plini
De case si nemijlocite situatii
E bine in paradis
Si de tristete caci
Paris a murit.
Te
FRUNZE
Sunt beat ,as fuma o tigara,
Dar m-am lasat de ast-Vara.
Si azi e Vara ,dar mai demult,
Un timp a trecut.
Simt mirosul in cap.
De ce e tiparul in mine ?!
Adame, si Eva ,
Da
subtilitatea detinerii smecheriei a loviturii smechere
o au doar oamenii cuprinsi de dragostea profunda
a fundului ce ride cind torni mamaliga fierbinte.
patrunsi de elementele vietii comune ei
Ascultand din nou Rinocerii lui Ionescu, finalul cand iubita sa se transforma si ea in rinocer si el nu poate fi rinocer, dar nu din cauza sa ci fiindca rinocerita nu-l atingea si ramane singur nu e
Am făcut mîncare pentru mine și pentru fiul meu
Am facut mîncare pentru toți frații
Pentru mama mama mea și pentru tatăl meu.
Un gînd mă ucide invers cum strigă ei
În ucidere de frați nu e
patria e mama mea
patria e tatăl meu
patria e locul unde
mă vor îngropa.
patria e, fiul meu,
sentimentul, de departe
ce te cheamă,
să te-ngroape
uite aici, aproape,
lîngă mama ta
Cind n-ai ce face, baiatul meu,
Mai scrie o poezie! Cauta si tu vreo 2 neologisme,
Vreo 2 virgule, un semn de mirare, si, vezi tu ce mai gasesti pe acolo,
Arunca-le peste gard,
Uita de ele
Indescifrabil admirabil cinta
Domnite privite ades
Cad pe nenumarate eooouri
Si vor de mincare.
Asteapta taxiuri de vers plimbate
Pe dincolo poate
Neschimbat e un mers
Pe la
Nu s-au pierdut imaginile toate
Una din ele a ramas sa strige
Ca visul celor fara de popas e viu.
Nu scriu literatura e pentru cei ce nu inteleg
Scriptura lui Ioan din hruba.
Poe si
Greierii au cîntat de la poarta închisorii la altar
Pe drumul filosofului pe care amîndoi îl știm
La ora cinci nimic nu s-a întîmplat.
Un fulger un geamat un semn ar fi schimbat
Destinul unui