haiku

un fulger pe cer
și privirile noastre
țărmuri în noapte

îmi plac. Voi zice de primul că e un poem al așteptării, al dragostei, al tresăririi din toate punctele de vedere. Tresărirea privind apropierea ființei dragi, tresărirea temerii în noapte, tresărire așteptării și neliniștirii personale. Frumos.
LIM.

varianta\" se încadrează mai bine la haiku, apare și lumina , atât de necesară în temă, ambele de-o remarcabilă tensiune emoțională ,L

da, adevărat doamnă Lumiere (scuze că vă zic astfel, sper să nu deranjez), ambele variante se apropie de haiku, dar nici una nu respectă întru totul regulile; la varianta propusă în subsol îi lipsește respirația (cezura, cum bine remarca în alt loc doamna Maria Tirenescu), pe când la poezia de mai sus deși elementul pod trimite cumva la elementul apă, concentrarea se face nu asupra curgerii, ci a nemișcării și a nopții.
poate am sa mai lucrez ideea, să vedem ce mai iese.

da, domnul meu (LIM); am spus eu ca sunteți un optimist incurabil; așa este - neliniștea asemeni unei așteptări încordate, asta am incercat; nu știu cât am și reușit să prind din idee; varianta este un pic mai tensionata; de aceea am propus-o în subsol.

cu mulțumiri de popas,
pt.