Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@petru-teodorPT
Petru Teodor
@petru-teodor
Poezie

deși

[punct]

1 min lectură·
Mediu
își pusese ochii de sticlă
ochii aceia ce nu privesc
ceva anume ci totul
o descompunere lentă-a durerii
un prunc născut într-o clădire bombardată
nici pași, suflare, nimic
doar piatră și sânge
și praful de pușcă
strigă cât mai poți
fugi pe piatra fierbinte
se topesc pașii tăi de nu mai găsești drumu'napoi
porțile
orb plouă funinginea lor
peste pietrele smulse
stau ochii și-ascultă
în mii de oglinzi după gardul de sârmă
cu mâinile străpunse fruntea
totul este în mintea ta totul
ritmic crește
durerea
peste pod sângele lovește apa
un soare redus
gheața și flori pe fereastră
mâna mea apăsând și
nimic
043.003
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
103
Citire
1 min
Versuri
25
Actualizat

Cum sa citezi

Petru Teodor. “deși.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/13909605/desi

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@stergere-cont-0025215SCstergere cont✓
începutul și finalul spun tot, aș scoate versurile cu pruncul și cu soarele
nimic este cu cuvânt care spune: nimic, în anumite contexte, mult în unele contexte.

numai bine
0
@petru-teodorPTPetru Teodor✓
uneori ai zice
parcá nu ai zice
dar dacă scot pruncul
și soarele
ce rămâne
cu adevărat nimic

no\', mulțam fain, pricepui -
\"nimic este cu cuvânt care spune: nimic, în anumite contexte, mult în\" altele

asmeni,
numai bine
pt.

p.s.: și multumesc de semn, deși nu prea știu cum să-l iau...
0
@stergere-cont-0025215SCstergere cont✓
deci, când spui cuvâtul \"nimic\" nu înseamnă ceva, este un cuvânt negativ aș spune
aici cuvântul acesta înseamnă ceva pentru că are puterea să anuleze toate imaginile din poem. tot ce ai scris se rezumă în final la cuvântul \"nimic\" deci toate cuvintele sunt exprimate printr-unul și unul prin toate

și dacă scoți acele cuvinte sună mai bine, este mai aerisit

Em
0
@petru-teodorPTPetru Teodor✓
mulțumesc de intențiile bune.
asta ințeleg din explicațiile de mai sus.
vă dați seama, sper, că eu am înțeles poezia asta altfel, de aceea am și scris-o astfel.
desigur, dumneavoastră aveți libertatea de a citi cum doriți și, de asemeni, de a o corecta în accepțiunea dvs.
mie îmi pare a fi în regulă deocamdată.
poate mai târziu n-o să-mi mai pară defel și am s-o șterg.
lăsând doar acel nimic.

acum, ca să mai destindem atmosfera, să re-citim împreună sfatul ce mi l-ati dat, reintpretat: << tot ce ai scris se rezumă în final la cuvântul \"NIMIC\" deci toate cuvintele sunt exprimate printr-unul și unul prin toate; și dacă scoți acele cuvinte sună mai bine, este mai aerisit >> (adică tot ce-am scris se rezumă la nimic, acesta fiind cuvântul sintetic ce îmi caracterizează scrierile; în acest sens dacă voi șterge totul, voi exprima mai sintetic acest cuvânt, iar pagina mea va fi mai aerisită; adevărat, acum sunt cam încurcat - nu m-am gândit la soluția asta, destul de simpla de altfel; ori poate cuvântul nimic caracterizeaza doar aceasta poezie, așa încât ar trebui să șterg doar aici cuvintele celea în exces, lăsând poezia cam așa - \"deși... nu, nu, nimic!\"; da, sintetic, clar, la obiect!)

mulțumesc încă o dată pentru intențiile bune
și pentru popasul asupra acestui text,
cu respect,
pt.


0