Petru Dincă

Toate felicitările mele pentru această mare scriitoare, pentru talentul ei și mai ales pentru frumusețea ei sufletească desăvârșită! Am citit câteva din poeziile ei încă din 1985, într-o antologie a poeților germani din România. De asemenea, am citit într-un interviu că se simte și puțin româncă și că a avut prieteni români. Cu toate acestea, cred că România o merită prea puțin, pentru că a făcut-o prea mult să sufere. Și totuși, prin faptul că a luat premiul Nobel, ea a făcut un mare serviciu și României. Îi doresc toată fericirea din lume!

Petru

E interesantă povestirea ta fantastică, cu influențe faustice și gotice. Ai, însă, câteva mici greșeli pe care ar trebui să le corectezi: ,,venele i s-au contract\'\'; ,,să se sprijine în frunte de broască\'\', ar fi mai bine scris ,,în frunte, de broască\'\'; ,,decât puțul unei fântâni\'\' (,,puț\'\' și ,,fântână\'\' sunt sinonime); ,,ca și un schelete de carne\'\' (corect: ,,ca un schelet de carne\'\'); ,,vârful firelor lui de păr înghețaseră\'\' (corect: ,,vârfurile...înghețaseră\'\'); ,,se uscau și se înegreau\'\' (cor. înnegreau).

Sunt de acord că la baza răului stă, în foarte mare măsură, omul, dar afirmația că la baza binelui ar sta răul este foarte discutabilă. Dacă vrei, poți să îmi explici cum înțelegi tu asta.

Cu plăcerea lecturii,
Petru

Micro-eseul dumneavoastră este foarte realist, foarte lucid. Într-adevăr, atâta timp cât neo-comuniștii se ,,agață cu dinții\'\' de puterea pe care au acaparat-o manipulând naivitatea unora dintre concetățenii noștri sau folosindu-se de perversitatea interesată a altora (care, deliberat sau instinctiv, aleg conducători corupți, pe măsura lor), se mai așteaptă o schimbare în bine de la tineri. Din păcate, speranțele puse în aceștia se dovedesc mai mult iluzii, deoarece mulți dintre ei se corup și ei cu ușurință, atunci când ajung în poziții de decizie, iar ceilalți sunt fie prea comozi, așa cum bine spuneți dumneavoastră, fie așa de resemnați (sătui de prea multe idealuri sfărâmate), încât nu mai au puterea să lupte cu un sistem atât pervers și de corupt.

Nu sunt totuși adeptul cedării luptei. De aceea consider că articole cum este cel scris de dumneavoastră sunt foarte necesare, chiar și numai pentru a întreține speranța în cei care gândesc, poate, că toți au depus armele și că trebuie să ne resemnăm cu toții. Să sperăm, totuși, că poporul acesta își va da odată seama că e cazul să voteze și bine, nu numai influențat de politicieni veroși sau mânat de interese egoiste și mărunte. Iar dacă ziua aceasta va veni mai repede, cu atât mai bine, pentru că anii trec și generația care are acum 30-50 de ani s-ar putea să nu mai beneficieze prea mult de o eventuală schimbare.

Cu multă stimă,
Petru

E frumoasă poezia ta. Eu aș renunța totuși la ultimele două versuri, iar ,,greșit de Dumnezeu\'\' l-aș înlocui cu ,,vinovat\'\'. E o sugestie.

Cu simpatie,
Petru

Rectific: ,,de ce îngâmfarea...\'\'

În primul rând, scuză-mi întârzierea cu care îți răspund.

Îți mulțumesc foarte mult pentru aprecierile pe marginea poeziei mele. Da, chiar asta am căutat să surprind: mirajul zilelor de vară, care, din păcate, au trecut. Să sperăm că ne va oferi și toamna câteva zile plăcute, ceva mai plăcute decât cele de acum.

Sunt foarte frumoase versurile tale. Sunt dintr-un poem de-al tău?

Cu toată simpatia,
Petru

Mi-au plăcut haiku-urile tale, mai ales 2,4,8,11,18. N-am înțeles de îngâmfarea dăunează sănătății.

Cu simpatie,
Petru

Frumoasă poezia. O oglindă perfectă a României de azi, țara ipocriziei absolute și a cenușiului atotstăpânitor. Felicitări!

Petru

E frumoasă poezia ta, mai ales pentru mesaj, chiar dacă e utopic. Cred că te-a inspirat puțin ,,Dacă\'\' al lui Kipling. Mi-au plăcut, în mod deosebit, ultimele două versuri din strofa întâi și versurile 3 și 4 din strofa a doua, prin evidențierea ideii de panteism în natură.
Cu plăcerea lecturii,
Petru

Frumoase versurile, au o vrajă învăluitoare care te prinde. M-au făcut să retrăiesc atmosfera din Peștera Ialomicioara, pe care am vizitat-o de curând. Și sunt și foarte muzicale aceste versuri. Remarc aliterația din ,,Căzând în stropii de opal\'\'.
Cu plăcerea lecturii,
Petru

Într-adevăr, e foarte reușită poezia. Reușești să te transpui perfect în sufletul unui copil. Și eu sunt de părere că nu mai e nevoie de o completare explicativă. Chiar dacă nu toți copiii vor înțelege legătura subtilă între șoarece și liliac, poezia tot va avea efect asupra lor. Intenția domnului Iurașcu este însă de apreciat, ca și priceperea lui într-ale poeziei, pe care am remarcat-o și cu altă ocazie.
Toate cele bune
Petru

Poezia ta e esențializată la maximum. Am mai întâlnit ceva asemănător la Bacovia, în ultima sa perioadă de creație. Iată una care mi-a plăcut, și pe care, probabil, ai citit-o:
Albastre,
Roșii,
Mov,
Albe,
Dormiți, de-acum,
Abandonate flori, -
Zăpada albă
Curge peste voi,
Mai friguros,
În parcela
Din dosul casei.
A ta e și mai concentrată, și mai dramatică. E un experiment interesant, dar nu cred că poți să scrii mult în felul acesta, și, probabil nici nu ți-ai propus.
Toate cele bune,
Petru

Deși nu știu portugheză, traducerea mi se pare reușită, după felul cum sună. Felicitări! O precizare: e bine să specificați și aici autorul din care ați tradus.
Cu stimă,
Petru

E foarte frumoasă poezia ta! E un lirism adânc, plin de reverie în aceste versuri. Am citit de mai multe ori textul și mi-a plăcut de fiecare dată. Remarc, în mod deosebit, versurle: ,,Ascuns în inimă tot cerul / Călăuzește aripi în zbor nesfârșit\'\'; ,,Tăcut se rotește în apă ușor / Astrul aprins de mistic fior.\'\'
Cu toată simpatia,
Petru

Îmi place poemul tău, cu aerul lui blazat, scârbit... Remarc, în mod deosebit, ,,pietrificată-i pâinea iluziei / din care te-ai înfruptat odată\'\', ,,vampele analfabete...te sună încontinuu\'\', ,,Familiarizează-te...cu arsenalul liric al ceaușiștilor postdouămiiști\'\'.
Cu simpatie,
Petru

Frumoase epigramele! Mi-au plăcut foarte mult prima și ultima, care se bazează pe ingenioase jocuri de cuvinte.
Cu toată simpatia,
Petru

Mulțumesc frumos, Silvia, pentru aprecieri! Și eu l-am admirat foarte mult pe Pruteanu, mai ales ca lingvist.
Cu toată simpatia,
Petru

În primul rând, vreau să-ți mulțumesc pentru analiza foarte competentă pe care o faci traducerii mele care, trebuie să recunoști, este reușită.
Voi încerca acum să răspund la micile obiecții pe care le faci: e adevărat că am schimbat de câteva ori ritmul și măsura (chiar și Poe o face, e adevărat, în măsură mai mică), acestea fiind puțin sacrificate în favoarea altor calități ale textului pe care le-am avut în primul rând în vedere, prima fiind muzicalitatea; termenul azurii a fost folosit din necesități de rimă (și alți traducători au introdus aici termeni ca ,,viorii, argintii etc.). Traducerile pot fi mai fidele sau mai libere (purtând mai mult amprenta traducătorului). A mea e oarecum la mijloc, înclinând totuși spre prima categorie), termenul ,,armonizare\'\' fiind puțin exagerat, în acest caz. Dacă dorești, mai putem discuta și cu altă ocazie.
Cu plăcerea lecturii,
Petru

Poezia e frumoasă, sensibilă, transmite o emoție autentică, chiar dacă e puțin discursivă. Mi-au plăcut, în mod deosebit, versul al doilea și sfârșitul. La versul ,,nu mă lăsa Doamne, ai grijă de noi\'\' cred că ar trebui să renunți (e o sugestie).
Cu simpatie,
Petru

Vali,
E foarte reușită poezia. Are cursivitate, umor, poantă bazată pe efectul surpriză. Stăpânești bine genul.
Cu simpatie,
Petru