Paul Mircea Iordache

Micropoeme (3) Roș-violetul, orizontal, din amurg – ochi spre paradis. Torent înstelat curs prin creasta cerului – Calea Lactee. Noapte de vară cu Orfeu transfigurat

Micropoeme (3) Roș-violetul, orizontal, din amurg – ochi spre paradis. Torent înstelat curs prin creasta cerului – Calea Lactee. Noapte de vară cu Orfeu transfigurat

Micropoeme (2) Stele galbene căzute pe-un cer verde – păpădiile. Frisonul corzii, sunet strivit de deget – gândul viorii. Cerul răsturnat într-o lacrimă de zeu – bobul de

Micropoeme (1) Turțuri albaștri – îngeri în blugi la geamuri, noapte de Crăciun. Himere albe, cojoacele Dochiei – spasmele iernii. Verdele timid, clorofilă căruntă – flori de

UN DRUM LA TÂRG Deși satul nostru nu era așa departe de oraș - între Bălușeni și Botoșani, pe drumul de căruțe, erau doar vreo doisprezece kilometri - se-ntâmpla destul de

Se dedică colegilor din “Promoția 1968” a Facultății de Electrotehnică Iași, la aniversarea a două decenii 10/11

În serile senine de vară, îndată ce soarele apunea, pe deasupra grădinilor din satul nostru își făceau apariția liliecii. Fâlfâiau repede din aripile lor negre, căutându-și

„ – Lasă-l în pace Profiră, c-așa-s băieții, mai șotioși, și-apoi, pe la mine n-are ce strica...” „ – Ei, leliță(1) Casandră, dacă l-aș lăsa, s-ar sui și pe casă.” De multe ori, când mergeam pe la

PRIMA NINSOARE Când ploile reci ale lunii noiembrie conteneau, lăsând copacii din livada noastră îmbrăcați într-o pojghiță de gheață, cerul rămânea plumburiu, încremenit

ROIUL DE ALBINE Nu departe de gardul de nuiele împletite, ce despărțea ograda de livadă, era, în anii copilăriei mele, un șir de stupi. Mai toți erau sistematici, adică cu capac și rame, pe

LEUÞU Câinele a fost prezent întotdeauna lângă casa săteanului. Totdeauna era ceva de păzit, de apărat. Când am început să mă ridic și eu copilandru, la noi în

PREMIUL Terminasem prima clasă primară. Era în vara anului 1953. S-a organizat serbarea de sfârșit de an școlar. Învățătoarea mea, d-na Negureanu, avea