Poezie
Dimineață de vară
POEME rupte din soare
1 min lectură·
Mediu
Dimineață de vară
Am deschis fereastra. Nu mi se pare. Vișinul chiar a crescut. Ramurile îi ajung aproape în geam. E un copac frumos și nu i-a spus nimeni niciodată. Atâtea glasuri de păsări pulsează în frunzișul lui, mai dulci, mai ascuțite, pe rând sau toate deodată. Aș vrea să mă pot opri aici, între fărâmele astea de simțiri.
Am deschis ușa dimineții. Pe lângă pisoi, a intrat un aer ușor umed, cald și prea plin de parfumul teiului. Înainte să ies din casă, îmi arcuiesc palma peste trupurile lor legănate, care îmi ating picioarele, în gesturi de dragoste. Mi-aduc miros de iarbă. Vie.
E minunat să culegi cireșe, cele care au mai rămas. Să fii, printre frunze, doar ochii în care se joacă lumina, să nu te-ntrebe niciun gând: Azi, ce faci?
Nimeni nu vede, ce văd eu și nimeni nu simte, ce simt eu.
Sunt doar senzații, pentru o dimineață revenită la normal. Și am lăsat-o să mă învăluie.
(Volumul "POEME rupte din soare", Editura Fides, 2021)
051.350
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Papadopol Elena
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 7
- Actualizat
Cum sa citezi
Papadopol Elena. “Dimineață de vară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/papadopol-elena/poezie/14171456/dimineata-de-varaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PECum trebuie să arate un copac? Încărcat de roade, poate fi un "Pom de Crăciun".
0
SVsă spui vișinului copac, asta e. este o alegere. așa să fie.
comparația dată în replică nu are relevanță pe subiect.
pom de crăciun poate fi și un cuier.
vișinul nu are cum să fie copac, la propriu.
este însă, liberatatea scriitorului să metamorfozeze cum dorește, orice.
deci, acel vișin/ acest vișin rămâne copac și îi tespectăm statutul.
spor!
comparația dată în replică nu are relevanță pe subiect.
pom de crăciun poate fi și un cuier.
vișinul nu are cum să fie copac, la propriu.
este însă, liberatatea scriitorului să metamorfozeze cum dorește, orice.
deci, acel vișin/ acest vișin rămâne copac și îi tespectăm statutul.
spor!
0
Șm-am tot gândit, dând dreptate amândurora. Pomul este apreciat pentru florile și fructele sale, pe când copacul pentru arborescența sa, pentru frunzele sale. Paradoxal, de la distanță orice pom falnic pare copac, atunci când nu i se văd culorile rodului sau ale florilor. Să fie vișinul personificarea unui bărbat plecat la distanță, un bărbat care lipsește autoarei? Nu știu, șmecheria este că tocmai această greșeală, intenționată sau nu, intrigă lectorul. Și să nu uităm, una dintre cele mai cunoscute melodii românești se numește Un copac cu flori. Să se fi inspirat autoarea tocmai din acea metaforă? Hai că devine foarte interesant acest text aparent simplu la prima vedere!
0
PEVă mulțumesc foarte mult pentru intervențiile deosebite, pe care le-ați adus, odată cu lectura acestui text. Comunicarea este foarte importantă, dar acum mă refer la această posibilitate pe care am avut-o, de a vă cunoaște părerile. Domnule Ionuț Caragea, în ceea ce privește melodia "Un copac cu flori", vă spun că sunt multe momente în care o fredonez. Este o asociere frumoasă! Cu respect, vă mulțumesc pentru opinii.
0
altfel, un poem-jurnal, al unei dimineți care să tot fie, că-i bine. bine-ar fi!