Ovidiu Mihai Ionel

Sunt seri în care orașul se strânge în sine ca o încăpere în care nimeni nu mai vorbește, iar ferestrele par să-și țină răsuflarea. Lumina felinarelor se răstoarnă pe asfalt, aur tremurând în bălți

Te-ai ascuns in cea mai verde gra-dina Doamna mea in alb. Te voi stinge usor. Verde-le negru se facu la primul meu pas. Floare-a, ceru-l se-ntunecau lasand, lasand

Câteodată mă-ntreb... dacă oamenii ar avea aripi, câți dintre ei ar putea să zboare?

Camp de batalie: iubirea A mai murit o inima Am descoperit ura *Luptam pentru dragoste! Pasnic sentiment care porneste razboaie...

De ce? omul de serviciu, maturatorul, gunoierul... e eroul? De ce? griul, sangele, trairea... trebuie sa nasca rosul? De ce? maine, ieri, astazi... dar nu acum?

daca nu, visele vor muri. odata cu ele o sa mori si tu. si eu. ne vom prabusi cu totii in abis. ne vom scufunda in abis, vom fi inconjurati de intuneric! Vom

Piesa se joaca in Green Hours 22 Jazz Cafe de aproximativ doua ori pe luna si s-ar putea in iunie in ArCuB; poate vom incerca sa o rejuca intr-alta versiune in Casa Eliad, la cenaclurile

Astazi foarte putini isi cunosc drapturile... Daca acest articol va fi citit de o persoana, si va retine macar un drept de-al sau, voi fi multumit. DECLARAÞIA UNIVERSALÃ A DREPTURILOR OMULUI

Doresc sa-i multumesc domnului Florin Halalau (Vamesu\') ca mi-a aratat o altfel de lume invitandu-ma la lansarea cartii \"Totul pe rosu\". O lume a poeziei.. o lume ce-o credeam de mult moarta, aici

noaptea: sunt eu visez? liber. imi desenez lumea din vorbe. cant. ziua: mor ma trezesc? intemnitat... devin ce vor ei. si doare... *paradoxurile ne invata ca nu exista numai da si

murim in tacere ------ Oamenii inTOTdeauna isi neagA vARsta la Inceput. In cele din urma accepta acest chin fara sa intrebe DE CE. Tinerii cred.. ca trAiesc la NEsfarsit. DAR peste

Sunt mic. Atât de mic, încât, mă calcă toți în picioare... Vouă care mă iubiți Vouă care mă placeți vă mulțumesc. Și vă spun atât: nu merit... în această lume mică, sunt și

Crucea e prea grea, chiar si pentru un erou. intotdeauna prea grea, intotdeauna prea singur florile te trag ianpoi; florile celor care te aclama iti sfasie carnea, deja arsa si

Am organizat de curând un nou concurs de povești pentru copiii cu care lucrez (între 6 și 17 ani). Sunt dezamăgit, în ultimii ani nu văd decât cum își pun singuri limite. Au învățat să spună mult

Unde-au dispărut florile de altă dată? Totul s-a schimbat, nimic nu mai e la fel… Doar cerul… Doar cerul nu renunță; se încăpățânează să rămână albastru… Totul cade în

iubirea... orbeste. niciodata nu o sa poti vedea adevarul iubind vezi ce iubesti, partialul. iubind mori. iubind orbesti. vrei Sa-L vezi, vrei sa afli tainele vietii! numai

eu- Cât de plin de r**at e acest vis numit viață! Înlănțuiti zi-de-zi, loviți oră-de-oră batjocoriți minut-de-minut morți în fiecare secundă. EL- Libertatea-i atât de aproape încat

Motto: \"Am uitat de ce luptam... Mai rau e c-am uitat cu cine\" -Ce-ai ramas asa in urma? -Nimer, cred c-am gasit o pestera netrecuta pe harta, spuse intr-un tarziu Dana. Vin si eu, acum. -De

UN INCEPUT, POATE NU UN SFIRSIT Este greu sa scrii despre cineva după doar sase pagini. O piesa trebuie văzuta si doar după aceea comentata. Altfel riscul este uriaș. Poți intelege cu totul

O clipa de Lumina zece de iNTUNERIC! arata superoferta din magazin. Asta daca aveti card de fidelitate, daca nu O clipa de Lumina o suta de iNTUNERIC. Pana si Lumina sufletULUI este o

Cu mare bucurie va anunt, ca \"Podul\" va fi jucat din nou in Green Hours. prima saptamana din mai, data exacta nu se stie Dupa cum v-ati obisnuit, piesa se va lega de concertul cu George Baicea

Ce apus mic, neînsemnat, ca sfârșitul unei vieți! Parc-ar fi moartea unui chibrit. parc-ar fi... Sfârșitul unei vieți! ce comedie amară cu puțină lămâie la felul doi, Lipsește

Am cazut de pe pod in infern. Sau asa credeam. Podul era prea sus ca sa vad salteaua ce m-a salvat. Stiam ca este acolo. Dintotdeauna stiam, dar nu vroiam sa vad. Eram orbit de pod. Nu