OAOttilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Năvodari
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
da, dragonul e în ochi :)
ei, aici mi-a plăcut, ghidușiu joc: \"poemul negru vine tiptil
tiptilește furișește \".
este un poem negru delicios. culoarea aceasta nu înseamnă numai sobru, înseamnă și elegant.
așa că... trage tu concluzia în locul meu,
Ottilia Ardeleanu
ei, aici mi-a plăcut, ghidușiu joc: \"poemul negru vine tiptil
tiptilește furișește \".
este un poem negru delicios. culoarea aceasta nu înseamnă numai sobru, înseamnă și elegant.
așa că... trage tu concluzia în locul meu,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„poemul negru" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextei, dar percep că simți nevoia regăsirii, apropierii... de a sta \"la un pahar de vorbă\". uite, că prin beznă, dai de câte cineva. mă simți? în momentul ăsta sunt cu ochii pe tine. și dacă stau în fotoliu și te citesc, mi se pare că stăm de vorbă tête-à-tête: ce mai faci, dragă Gena?
desigur că poți da de cine vrei tu :).
ai aici un poem sincer, curat, din inimă. ceea ce-i conferă calitate.
mai trec,
Ottilia
desigur că poți da de cine vrei tu :).
ai aici un poem sincer, curat, din inimă. ceea ce-i conferă calitate.
mai trec,
Ottilia
Pe textul:
„întind mâna în beznă și.." de gena gurau
0 suflu
ContextRemarc, în acest text (care se vrea simplu exprimat, însă tocmai aceasta îi conferă profunzime), sensibilitatea poetului exprimată prin dorința de adăugare, unificare, întregire a umanului, a ceea ce este diferit la fiecare dintre noi.
Și mă voi opri asupra versului al doilea: într-un înveliș simplu, comun, se găsesc toate acele simțuri ce pot fi controlate. Se impune autocontrolul. Cât de simplu și de frumos spus. Ne putem modela!
Desigur, intervine modalitatea de apropiere – o porțiune vizuală a poemului – o metodă modernă de comunicare, de cunoaștere…
Există, neîndoielnic, factori ce ne despart. Privind din n unghiuri. Din păcate, aceste diferențe nu vor putea fi amortizate, sau, va fi mult prea târziu când și dacă se va întâmpla, având în vedere viața scurtă, existențele paralele sau decalate în timp etc. O spune chiar ultimul vers.
Este o poezie care mi-a plăcut în mod deosebit.
Ottilia Ardeleanu
Și mă voi opri asupra versului al doilea: într-un înveliș simplu, comun, se găsesc toate acele simțuri ce pot fi controlate. Se impune autocontrolul. Cât de simplu și de frumos spus. Ne putem modela!
Desigur, intervine modalitatea de apropiere – o porțiune vizuală a poemului – o metodă modernă de comunicare, de cunoaștere…
Există, neîndoielnic, factori ce ne despart. Privind din n unghiuri. Din păcate, aceste diferențe nu vor putea fi amortizate, sau, va fi mult prea târziu când și dacă se va întâmpla, având în vedere viața scurtă, existențele paralele sau decalate în timp etc. O spune chiar ultimul vers.
Este o poezie care mi-a plăcut în mod deosebit.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„în diversitate, pledez pentru unitate" de George Pașa
0 suflu
Contextda, ca un strigăt discursul tău.
găsesc esența aici:
\"va fi o liniște
mai mare ca întâia oară
casele se vor scutura de bătrâni
în ulițele lor poveștile
vor atârna la gâtul celor rămași
ca o povară\".
de asemenea, finalul încheie profund.
Ottilia Ardeleanu
găsesc esența aici:
\"va fi o liniște
mai mare ca întâia oară
casele se vor scutura de bătrâni
în ulițele lor poveștile
vor atârna la gâtul celor rămași
ca o povară\".
de asemenea, finalul încheie profund.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„strigăt" de Mihaela Roxana Boboc
0 suflu
Contextmulțumesc frumos pentru trecere și, mai ales, pentru cuvinte.
te aștept cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
te aștept cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„într-o zi" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextEmilian, nu vreau să spun nimic despre acest text. ceea ce mi-a rămas mie, după lectură, este sufletul. și, pentru asta, te felicit.
impresionată,
Ottilia Ardeleanu
impresionată,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„despre inundații. altfel" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextLiviu, îți mulțumesc. da, cred că merge și fără. și nici nu se mai împotmolește în vorbire. voi modifica. mulțumesc pentru cuvinte.
te aștept cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
te aștept cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ucigaș" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextmă bucură, nespus, trecerea dumneavoastră pe aici.
Gena, încântată de revenirea ta. ai dreptate, ar putea fi și un material de genul celui propus de tine. îți mulțumesc mult pentru acest comentariu care m-a binedispus.
Domnule Sibiceanu, mă bucur că acest text v-a făcut mândru și chiar așa trebuie să fiți dumneavoastră, bărbații, dar numai în contextul acelui lucru pe care l-am afirmat și pe care l-ați selectat și dumneavoastră. mulțumesc din suflet.
Domnule Gârda, onorată de prezența dumneavoastră aici. așa este, am vrut să surprind, în destul de puține cuvinte, esențe de viață. vă mulțumesc pentru generozitatea intervenției.
Recunoștința pentru gândurile pe care mi le-ați lăsat nu se poate măsura în cuvinte.
mă înclin,
Ottilia Ardeleanu
Gena, încântată de revenirea ta. ai dreptate, ar putea fi și un material de genul celui propus de tine. îți mulțumesc mult pentru acest comentariu care m-a binedispus.
Domnule Sibiceanu, mă bucur că acest text v-a făcut mândru și chiar așa trebuie să fiți dumneavoastră, bărbații, dar numai în contextul acelui lucru pe care l-am afirmat și pe care l-ați selectat și dumneavoastră. mulțumesc din suflet.
Domnule Gârda, onorată de prezența dumneavoastră aici. așa este, am vrut să surprind, în destul de puține cuvinte, esențe de viață. vă mulțumesc pentru generozitatea intervenției.
Recunoștința pentru gândurile pe care mi le-ați lăsat nu se poate măsura în cuvinte.
mă înclin,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Clișeu36: de ce iubim bărbații" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contexttoate acumurile tale sunt un fel de învățăminte, fiecare dintre ele având rostul lui.
te felicit pentru modul curat în care ai vorbit despre.
Ottilia Ardeleanu
te felicit pentru modul curat în care ai vorbit despre.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„acumuri" de ștefan ciobanu
0 suflu
Contextpăi, poemul ăsta-singurătate nu e chiar singur, o are pe Elena. și-apoi... tu ce cauți pe-acolo? :)
da, ai un alt poem cu ile, mai sobru spus, Elena, care este încărcat de tristețe. singurătatea cât o balenă, iată, uriașă, \"ne-a legat pe toți între
cer și pământ\".
îți trebuie un harpon!
și ai grijă să nu ne înghită și pe noi! :)
ce să spun, chiar transmite poemul acesta.
Ottilia Ardeleanu
da, ai un alt poem cu ile, mai sobru spus, Elena, care este încărcat de tristețe. singurătatea cât o balenă, iată, uriașă, \"ne-a legat pe toți între
cer și pământ\".
îți trebuie un harpon!
și ai grijă să nu ne înghită și pe noi! :)
ce să spun, chiar transmite poemul acesta.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„poem singur cu elena" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextîți mulțumesc pentru prezență. sensibilitatea îi aparține, în egală măsură, cititorului...
numai bine,
Ottilia Ardeleanu
numai bine,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„m-am mutat în cuvânt" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextcuvintele tale îmi dau curaj. îți mulțumesc.
Ottilia Ardeleanu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cerul s-a posomorât" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextvă mulțumesc pentru popasul vostru aici, sub un cer posomorât.
Claudia, frumoasă varianta ta, care nu se poate, însă, aplica la starea atmosferică de aici.
Alex, se vede treaba că cerul de aici este în concordanță cu starea ta.
Răzvan, onorată de prezență. ai dreptate în cele ce spui.
Vă mulțumesc frumos și vă mai aștept,
Ottilia Ardeleanu
Claudia, frumoasă varianta ta, care nu se poate, însă, aplica la starea atmosferică de aici.
Alex, se vede treaba că cerul de aici este în concordanță cu starea ta.
Răzvan, onorată de prezență. ai dreptate în cele ce spui.
Vă mulțumesc frumos și vă mai aștept,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cerul s-a posomorât" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextîți mulțumesc foarte frumos. și mie îmi place partea selectată de tine.
te aștept cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
te aștept cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ucigaș" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextdupă cum pofta vine mâncând, cam așa ar trebui să se întâmple cu lrc-ul. ei, Dragoș, majoritatea preferă gogoșile și plăcintele decât o carte.
oricum, bine te-ai gândit la acest soi de expunere.
exprimarea aceasta e faină: \"după ce treci cu bacul se-nvață altă română\" și, desigur, ideea ce-i urmează.
Ottilia Ardeleanu
oricum, bine te-ai gândit la acest soi de expunere.
exprimarea aceasta e faină: \"după ce treci cu bacul se-nvață altă română\" și, desigur, ideea ce-i urmează.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Dacă vinzi scovergi reci și plăcinte calde român ești (1)" de Dragoș Vișan
0 suflu
Contextei, tot singurătatea asta îți dă târcoale!
așa că, într-o realitate lichidă îți îneci oful.
mi-a plăcut acolo: \"gândurile îți sunt și ele un ceai fierbinte\", adică, fierbințeala aceea... dată de vodcă.
și mai ai tu și altele frumoase pe aci.
Ottilia Ardeleanu
așa că, într-o realitate lichidă îți îneci oful.
mi-a plăcut acolo: \"gândurile îți sunt și ele un ceai fierbinte\", adică, fierbințeala aceea... dată de vodcă.
și mai ai tu și altele frumoase pe aci.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„viziuni lichide" de Alexandru Gheție
0 suflu
Contextda, timpul e în noi și noi suntem timpul. mi se pare că omul-timp este noua dimensiune, ori, mai bine zis, dimensiunea om se suprapune peste dimensiunea timp.
tic-tac-ul poetic este trăirea lui, cuvântul.
întrucât relația om-timp este invers proporțională, în sensul că timpul e veșnic, iar omul muritor, este evident ca noua dimensiune omul-timp sau timpul-om să trebuiască a fi demonstrată ca eternă. adică, de fapt, poetul și poeziile sale devin nemuritoare.
poemul este deosebit ca idee și imaginație.
Ottilia Ardeleanu
tic-tac-ul poetic este trăirea lui, cuvântul.
întrucât relația om-timp este invers proporțională, în sensul că timpul e veșnic, iar omul muritor, este evident ca noua dimensiune omul-timp sau timpul-om să trebuiască a fi demonstrată ca eternă. adică, de fapt, poetul și poeziile sale devin nemuritoare.
poemul este deosebit ca idee și imaginație.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Sînt o nouă dimensiune" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Contextda, ce vreme ciudată! nu mai vorbim de vremuri.
mulțumesc mult pentru trecere și cuvinte.
Ottilia Ardeleanu
mulțumesc mult pentru trecere și cuvinte.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cerul s-a posomorât" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextCornelia, nu-ți face griji că ne-ar putea auzi careva. După câte ți-ai dat seama, acesta este doar un unghi de vedere. Bărbații sunt complicați și relația cu ei nu este una tocmai ușoară. Ar putea fi abordați în fel și chip, despre ei s-ar putea spune multe, pro și contra, exact ca și părerile celor care citesc. Însă, tocmai acesta este farmecul.
Nu, nu m-am repezit deloc. De felul meu nu sunt repezită. Este doar o privire către...
Dacă nu te-a atras, este ok, din punctul meu de vedere.
Din câte spuneam, aș putea continua tema aceasta care nu este deloc una minoră.
Mă bucur că ți-ai exprimat, sincer, părerea.
Te aștept, mereu cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Nu, nu m-am repezit deloc. De felul meu nu sunt repezită. Este doar o privire către...
Dacă nu te-a atras, este ok, din punctul meu de vedere.
Din câte spuneam, aș putea continua tema aceasta care nu este deloc una minoră.
Mă bucur că ți-ai exprimat, sincer, părerea.
Te aștept, mereu cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Clișeu36: de ce iubim bărbații" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Contextai câteva lucruri frumoase de tot aici:
\"e timpul să cosești în tăcere zorii\";
\"simte cum se zbate vocala din doare\";
\"șemineul coastelor ei\";
\"nurii cuvântului dor\".
ei, dimineața perfectă este doar cea cu fereastra deschisă!
Ottilia Ardeleanu
\"e timpul să cosești în tăcere zorii\";
\"simte cum se zbate vocala din doare\";
\"șemineul coastelor ei\";
\"nurii cuvântului dor\".
ei, dimineața perfectă este doar cea cu fereastra deschisă!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„dimineață perfectă" de Alexandru Gheție
0 suflu
Context