Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
\"de sus din munte
învăluind biserica
pustiit vîntul -
parcă strigă pe nume
pe cei fără lumină\" - mi se pare atât de profund, universal și etern.
reușite sunt și imaginile.
un grupaj inspirat.
Ottilia
Pe textul:
„Moșii de iarnă" de Cristina Rusu
la naiba, stelele nu sunt pentru mine.
mulțumesc pentru revenire. face mai mult de o stea.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„pregătire pentru viață" de Ottilia Ardeleanu
acolo: \"ca giulgiul
mă prelungeam\" - cam asta e legătura.
cred că nu am reușit să transmit mare lucru.
dar, oare, am reușit vreodată?!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„pregătire pentru viață" de Ottilia Ardeleanu
Ottilia
Pe textul:
„de când m-ai răvășit" de Ottilia Ardeleanu
cum faci
de alungi norii
ei lasă
nu-ți fie teamă
de câini
am eu grijă
ei, ce să spun, că mi-a plăcut?! ar fi \"clișeu\" deja.
vreau să strig doar:
\"„bată-vă să vă bată
și să nu vă fie de deochi\"!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„până la capătul poveștii, mi-am zis că e bine" de George Pașa
mi-a plăcut alăturarea de sensuri.
atenție aici: \"...multă plăcere
ți-au ascuțit...\".
este bine când se termină cu fericire!
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„semănători" de Miclăuș Silvestru
îți mulțumesc mult.
Ottilia
Pe textul:
„uneori viața ia salvarea " de Ottilia Ardeleanu
îmi pare că titlul este sugestiv, din acest punct de vedere.
remarc: \"acum liniile vieților noastre devenite tangente compuneau cercuri de pace. și nu conta nimic altceva.\",
\"nu cred că inventam liniștea. ea se scurgea printre noi sacadată, ruptă. M adusese cu el spaima\"
interesant, despre momente de spaimă vorbesc și eu în poemul recent.
mai trec,
Ottilia
Pe textul:
„timpul neinventat" de ioana negoescu
\"...azi avem multe de desțărmurit\",
\"după măsura tempoului
din ochiul boului sacru\",
\"...le bâzâie frica\" - chiar și eu am scris mai devreme ceva legat de spaime, oarecum asemănător ca \"tonalitate\"...
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„o tăcere se ia după mine" de Ioan-Mircea Popovici
imagini sugestive: cea a ochilor dați cu cărbune, a zidului de insomnie, a pruncilor uciși.
mai trec,
Ottilia
Pe textul:
„încă nu știu dacă am vârsta" de Ștefania Pușcalãu
vezi aici: \"plimbările\" și aici: \"ți-se\".
în rest, mi-a plăcut căprioara ieșind din sobă, culoarea ei, sprinteneala, re-înfrunzirea copacului.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„de-ale pădurarului" de ștefan ciobanu
mult succes!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Fir-ar!" de Gherghei Iulia
De îmbunătățito lecție despre \"înălțare\" este aici.
am învățat că \"o zi universală e o viață de om\"!
am \"audiat\" cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„la 4000 de metri spre cer" de Liviu-Ioan Muresan
\"e loc de întreg\" - da, așa este (și câte pot spune aceste cuvinte)!
mulțumesc mult,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„rămășițe" de Ottilia Ardeleanu
Angela Nache-Mamier: îmi place să mă manifest în fel și chip. în acest text, nu am vrut să vorbesc mai mult despre alte personaje decât cel principal. despre acestea, poate voi scrie altă dată.
Viorel Darie: sunt încântată că acest episod a putut să vă răscolească amintirile.
Onorată,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Clișeu51: drumul spre o altă viață" de Ottilia Ardeleanu
fără doar și poate este un poem care merită recitit!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Degeaba scrii versuri" de Nicolae Popa
Recomandatam \"ascultat\" concertul, muzica de pian este una deosebită, am păstrat câteva note... nostalgice.
mă bucur că în sală sunt câțiva melomani...
Ottilia
Pe textul:
„Piano concerto" de Ștefania Pușcalãu
plin de patetism acest poem.
remarc: \"Mai ales rămășițele noastre
ajută dealurile să se vadă împlinite,
ajunse cât mai aproape de cer.\"
mă bucur că am trecut pe aici,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Degeaba scrii versuri" de Nicolae Popa
Recomandatmulțumesc,
Ottilia
Pe textul:
„ochi umezi" de Ottilia Ardeleanu
