Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
spontan, ghiduș...
am vizionat "fjögur píanó".
Pe textul:
„fjögur píanó" de Adam Rares-Andrei
mulțumesc, Rareș, ești binevenit!
Pe textul:
„poem fără ieșire " de Ottilia Ardeleanu
îmi pare că ai atins nivelul superior al termometrului, ori s-a inventat unul... "mincinos", oricum, mie mi-e o sete...
"să trăiești pentru tot restul vieții la condițional-optativ"...
cumplit!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„arșiță" de Vasile Munteanu
minunat surprins tabloul-stare.
"Ochii adânci ai apei"...
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Liniște" de Petru Dincă
Pe textul:
„semn " de Ottilia Ardeleanu
mulțumesc mult pentru prezență.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„în iubire te duci cum ai pleca într-o zi" de Ottilia Ardeleanu
Corbu-Năvodari-Mamaia - Port Constanța... Far... Sirenă... Macarale... Stabilopozi... Marea numărând clipe... Oameni... "cumulonimbus plictisit
cu picioare de lut"... Ovidius... Cuvinte scrise, cuvinte șterse... Oameni... Viață...
Pe textul:
„a fost odată" de Liviu-Ioan Muresan
Pe textul:
„în iubire te duci cum ai pleca într-o zi" de Ottilia Ardeleanu
depinde de fiecare ce crede despre dumnezeu la modul general sau despre relația cu el.
mulțumesc pentru părerea obiectivă.
Pe textul:
„în iubire te duci cum ai pleca într-o zi" de Ottilia Ardeleanu
"cresc oameni de hârtie"! - ce senzație îmi dă mie treaba asta...
frumos, frumos, Maricica...
Pe textul:
„trag aer" de maricica frumosu
frumoasă imagine per ansamblu, cu senzații tari, de film cu efecte speciale.
un lucru vreau să atenționez: nu "citisem", citiserăm.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„zîmbete" de Liviu-Ioan Muresan
"A fost o vreme în care
Știam amândoi să iubim.
Eram legați de un simțământ ciudat
Ce era, atunci, foarte confortabil.
Nu ne era greu să trăim
Fiecare pentru celălalt,
Iar pământul era, pentru prima oară,
Încăpător pentru amândoi. " - recitește un pic!...
Pe textul:
„ Noi știam să iubim " de Sonia Kalman
De îmbunătățitmulțumesc frumos.
Pe textul:
„nu poți opri" de Ottilia Ardeleanu
mi-a plăcut.
Pe textul:
„câte pretenții pot să am" de Adam Rares-Andrei
Ottilia
Pe textul:
„E-mail către Dumnezeu" de Mihaela Roxana Boboc
mulțumesc pentru comentariu, Mara.
Pe textul:
„simfonie concertantă " de Ottilia Ardeleanu
Valentin, eu am curajul să mă pun în pielea oricărui personaj - și de-a lungul timpului am preluat rolul acestuia aflat în diverse ipostaze, dacă ai urmărit oarecum ceea ce am scris, îmi vei da dreptate; nu întotdeauna trebuie compătimit autorul, ci tipul/ tipurile umane la care se referă în cuvintele sale-versuri. ai dreptate, în acest text totul "este pe viu", mă bucur că ai simțit aerul maritim, de la așa distanță. mulțumesc și pentru aprecierile asupra biografiei-în-câteva-cuvinte.
domnule Ioan-Mircea Popovici, mă bucur că ați făcut câțiva pași pe plajă și că mi-ați lăsat așa niște cuvinte frumoase pe care apa mării nu va reuși să le șteargă vreodată. mulțumesc.
încă o dată, vă mulțumesc frumos.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„simfonie concertantă " de Ottilia Ardeleanu
în momente ca acestea, se tace...
Pe textul:
„Ely sunt șapte ani" de Crina Albu
față-n față
culcate pe Infinit"!
și fiecare 2 acolade cuprind un infinit...
un punct acolo: anii de liceu...
și fiecare punct în infinit are semnificațiile lui.
Pe textul:
„Voiajul continuă" de Ioan-Mircea Popovici
