OAOttilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
Pe textul:
„Adevăruri în format A5, în cod portocaliu, în(că) versete " de Ottilia Ardeleanu
Recomandat"din când în când îmi privesc neputința
ca pe o clonă de lut
orbul din mine se roagă lui Dumnezeu
o furtună de cuvinte nerostite
se înalță înspre cer"...
un text fără simptom și fără durere.
doar că a trecut prin mine fulgerător!
felicitări din inimă!
Pe textul:
„din inima mea a evadat o lacrimă" de Teodor Dume
Pe textul:
„parcă nu era visul meu" de Ottilia Ardeleanu
"exersăm mersul piticului
cu răbdarea dunelor de nisip
de-a suporta soarele și pasul cămilelor apăsat" pentru că ele exprimă îndârjirea cu care facem față...
și cred că substituie orice alte definiții, explicații, experimente etc. în/cu/din/pentru și ale vieții.
Pe textul:
„fără a ști când s-a întâmplat" de mihaela aionesei
o bucurie pentru mine acest semn de lectură.
Pe textul:
„Adevăruri în format A5, în cod portocaliu, în(că) versete " de Ottilia Ardeleanu
Recomandat"pe drum mergi în
papucii Domnului! calcă atent
să nu strivești sub picioare
lumina care se scurge din
oasele celor care au murit
pentru demnitate!".
numai bine!
Pe textul:
„cele 23 de păsări din fericirile lui florian" de florian stoian -silișteanu
Pe textul:
„printre linii drepte" de silviu dachin
Pe textul:
„dincolo de sfârșitul adâncului" de Teodor Dume
Pe textul:
„categoria D" de Albu Oana
Pe textul:
„Adevăruri în format A5, în cod portocaliu, în(că) versete " de Ottilia Ardeleanu
Recomandatadăpatul din versurile acestea semnifică însăși viața omului, în trecerea sa de la naștere la moarte, în munca sa de "tracțiune" pe un câmp care se cere arat, cultivat, udat și recoltat. bolile ei, sugerate parcă prin culorile boturilor, ale celor patru anotimpuri de vârstă biologică mai degrabă, asociate celor de timp: copilăria, adolescența, tinerețea, bătrânețea sunt niște animale care se adapă din om, pe săturate. ele nu sunt neapărat boli în adevăratul sens al cuvântului, ele pot fi afecțiuni- cum de exemplu iubirea. pot fi sentimente, trăiri care macină omul dincolo "de viul din el". ele sunt stări nărăvașe care ne însoțesc pe drumul prestabilit.
un poem remarcabil din punctul meu de vedere
Pe textul:
„Adăpatul" de Nicolae Popa
să visezi astfel încât tu să te afli sus iar cuvintele să ignore gravitația este frumos de-a dreptul. ai imagini și metafore demne de o astfel de visare.
"cum e să scrii în aer despre ordinea universului"?!
Pe textul:
„sens giratoriu" de Ileana Popescu Bâldea
și cred că finalul (asupra viselor moarte), deși înspăimântător, este de impact.
Pe textul:
„în timpurile noastre jilave" de eugen pohontu
"vârful se crede coloană vertebrală" :).
Pe textul:
„Magiun pe pâine 57" de Anni- Lorei Mainka
Pe textul:
„Visez o nuntă tragică" de Sonia Kalman
De îmbunătățitvă felicit cu toată forța unui viscol dinspre mare!
Pe textul:
„Dublă lansare" de Dan Norea
RecomandatPe textul:
„dispărut de artist" de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„scurtissim tușeu iubicid între o poemesă și un poeziu" de Ottilia Ardeleanu
Recomandatpână atunci, mult succes!
Pe textul:
„Glorioșii ani ai ratării" de Aurel Sibiceanu