Ottilia Ardeleanu

Sunt de acord cu domnul Bogdan - Al. Petcu în privința titlului poemului. Cina cea de taină este Cina cea de taină și nimic altceva nu poate fi O cină de taină, poate doar CA o cină de taină, poate O cină ca de taină, oricum... altcumva.

Altfel, textul tău emană suflet, emoție și dorința de a schimba lumea în frumos!

mulțumesc pentru empatie și felul în care ai apreciat textul.

Iulia, am vrut doar să spun că același om se poate întrece pe sine! mulțumesc din nou!

în timp, dacă vorbești de diafilm. mi-a plăcut finalul acestui text. pare că imprimă o oarecare speranță.

de oaspeți!

George, eu am mai multe pretenții de la mine decât oricine altcineva! Cred că evoluția se aplică oricăruia dintre noi. sau cel puțin așa ar trebui. mulțumesc pentru lectură și pentru observații. ești cel în măsură să recunoști că am acordat atenție părerilor tale.

Ștefan, a spune despre ceva sau cineva că este deplasat este chiar deplasat. eu nu aș folosi cuvântul ăsta decât dacă este vorba într-adevăr despre o deplasare. mulțumesc pentru prismă, chiar dacă e neluminată.


Sorin, acum, dacă privim din diferite unghiuri sigur că putem vedea altfel și altfel. mulțumesc pentru prisma personală.

Iulia, eu sunt același om, indiferent de percepția exterioară. dar dacă această percepție este pozitivă, nu pot decât să fiu bucuroasă. mulțumesc.

Dorin, cred că unul care scrie (nu-i zic poet, ca să nu se supere poeții) în așa fel încât să pună pe gânduri un poet este într-adevăr mulțumit de cuvintele lui și poate să le lase să se înalțe până acolo... mulțumesc mult pentru apropiere!

Bogdan, discursul tău pe marginea textului mă onorează. Dumnezeu se bazează pe noi așa cum și noi pe El! este o discuție lungă aici. mulțumesc!

și totuși, dulce zi de naștere! remarc planul de referință între obișnuit și divin, acea stare de bine indusă de persoana de lângă tine și descrisă foarte firesc de poetic aici:
Din lumină ai ieși tu, în vârful picioarelor,
pentru a-mi așeza, lângă ziarul de dimineață și bibliile mele,
coșul cu portocale.
o regie caldă, plăcută!

nu mă pot abține să nu lansez o steluță de apreciere!

eternelia este și mai atrăgătoare citită de la 1 la numărul final. mi se par cuante personale dintr-un întreg plin de simțire.

metafora dragoste imperială!

de iubit și de plâns/ - este adevăr și poezie în aceste cuvinte. recitesc poemul tău și-mi dau seama cât strălucește, cât este de bine șlefuit, merge direct la inimă. o construcție armonioasă pe care nu am cum să n-o remarc.

dar esența este a trecerii împreună. atunci când dragostea nu trece, omul se înaripează și trece frumos dintr-o etapă în alta a vieții, ca mai apoi, dincolo, spre nemurire.
mi-a plăcut ideea înălțării sinelui. cred că fiecare om își dorește în viață să atingă un plan spiritual (cât mai) ridicat. și, de asemenea, am sesizat modalitatea planării deasupra unor lumi paralele, ceea ce conferă o notă de ireal/suprareal textului.

sensibile versuri și curgătoare spre suflet. mi-a plăcut expresia pasăre de ceață fragmentarea aceasta în idei scurte, lin împreunate în întreg.
este clar că femeia din tine/ a învățat zborul.

fiecare om merită atenție și fiecare creație cunoscută, chiar dacă suntem diverși. dar tocmai diversitatea face armonia! dacă am reușit să ating sensibilitatea și înțelegerea unui om, înseamnă că am primit mai mult decât am dăruit!

Teo, mulțumesc pentru prezența ta aici cu tot ce înseamnă ea!

pentru recomandare, Eugenia. cu riscul că mă repet, admirație pentru ceea ce faci aici, pe agonia. nu știu ce va mai fi fără tine. sper să te răzgândești :).

tot respectul pentru ceea ce faci! succes concurenților și fie ca textul cel mai bun să câștige! pentru asta nu este nevoie decât de inspirație și fair play!

acest ard interior și pentru ultimele două versuri poetice, mă declar admiratoarea poeziei de dragoste, a acestor versuri delicate!

Vero, Teo, pentru aplecarea pe text, pentru opinii și aprecieri!

această dimensiune cuantică, încât totul se restrânge în așa fel încât, la nivel de anotimp nu se mai distinge linia de demarcație, ci pur și simplu vara este înghețată și va ploua pe zăpada verii.
chiar și textul pare o cuantă! poate este de la scurgerea foarte rapidă a timpului!

cu un conținut bogat, de calitate, lucrată cu măiestrie.

felicitări tuturor celor care au contribuit într-un fel sau altul!

asta e, Teo, și dacă putem să ne raportăm cu dragoste și cu demnitate la ea, se cheamă că am trăit-o. mulțumesc pentru lectură și semn.

el este viu!

mulțumesc.

eu sunt cea care îți mulțumește! mă onorează în același timp cuvintele tale. din punctul meu de vedere, tema dragostei este cel mai greu de transpus.

să ne citim cu bine!

Siviei Caloianu are o tandrețe aparte, încărcată electric de o dragoste despre care vorbește cu delicatețe. de fapt nu vorbește, ci o trăiește direct în poezie.iată un singur exemplu: tu ești un fel de nichita al meu. mi-aș dori o carte de versuri de dragoste a acestei poete.

las un semn de apreciere.