OAOttilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
Pe textul:
„La început, poemul doare" de Ottilia Ardeleanu
Recomandatva mai fi înc-o toamnă sub streșini!
sus fruntea!
Pe textul:
„Gânduri de la spectacolul de poezie și muzică "CREDEAM CÃ VOM FI IAR OCTOMBRIE" " de Ileana Popescu Bâldea
nu spun mai mult, doar apreciez.
în felul meu, ușor didactic.
de reținut:
ritmul incinerant al minutelor!
te felicit pentru puterea de redare a ceea ce este semnificativ existenței, împetirea aceasta a umanului cu spiritul suprem!
cred! și asta este cel mai important!
ești profundă, Cristina, în tot ceea ce scrii!
Pe textul:
„Crez" de Cristina-Monica Moldoveanu
Recomandatasta îmi spune totul despre oraș, despre zgomot, dureri reumatice, oboseală etc.
în rest, o trecere în revistă.
ce e mai important e că te citesc.
Pe textul:
„flow" de Corina Gina Papouis
Pe textul:
„Primul Festival Internațional al Aforismului pentru românii de pretutindeni " de Teodor Dume
mulțumesc, Răzvan, pentru empatie.
Pe textul:
„altceva nu avem" de Ottilia Ardeleanu
pentru că am simțit adevărul și greutatea acestor cuvinte, apreciez!
Pe textul:
„Continuum" de George Pașa
tata este stâlp de valențe umane.
remarc evoluția ta.
Pe textul:
„Tata" de Sonia Kalman
Pe textul:
„pe malul timpului" de Ottilia Ardeleanu
daaa, sunt madame care se afișează în costum de baie pe pagina de start - poză decisivă. no comment!
Pe textul:
„Facebook cu tanti Popescu de la sex. Pardon, six" de Sorin Stoica
Răzvan, domnul Conțu are dreptate, simt aici că sunt supusă la o lecție despre lene.
Iar despre domnul Pașa nu spun decât că nu mă îndoiesc de sinceritatea și de profesionalismul dumnealui.
Și cred că ar trebui să ții cont de aceste sfaturi pertinente. O spun din prisma celei care a primit sfaturi la rândul ei! Cu folos!
Pe textul:
„Lenea și schimbările. Omul mincinos" de razvan rachieriu
Pe textul:
„Hello..." de Mihai Marian
n-am vrut să spun decât: ce relaxare în lectură! poate prea scurt. poate prea puțin dinamic. dar, poate prea eu.
onorată!
Pe textul:
„limba în care mă scald" de Ottilia Ardeleanu
am citit cu drag și cu smerenie despre ceea ce ne leagă pe noi, oamenii, în cer și pe pământ: lacrima vremurilor în care lumea era mult mai spre credință, în sens faptic, ci nu vorbit.
băieții erau îmbrăcați
în cămăși albe și lungi
de in și de cânepă
încinși cu un brâu de tricolor
iar fetele, cu ie și fustă-n crețuri
și-un șort negru brodat cu roșu - o imagine de tradiție care emoționează.
mulțumesc pentru urarea din final!
Pe textul:
„ lacrima" de Ioan-Mircea Popovici
mi-a plăcut felul ăsta de dragoste de pace!
Pe textul:
„Ce pace ieri..." de Gârda Petru Ioan
știi ceva? nu oricine poate să fie un brutar iscusit!
îmi place că, dacă primul text este unul tehnic, celălalt este al celor care visează ca prin scris să-și găsească un sens.
mai găsesc cele două părți ca fiind antagonice. măcar prin hazard, pe de-o parte, și sensul impus, pe de alta.
tu nu te joci aiurea cu versurile și poezia vine tocmai din îmbinările metaforice cu acelea de mesaj.
mie una mi-a plăcut mult și apreciez.
Pe textul:
„Poetica arsă" de George Pașa