Poezie
dintr-o sorbire
1 min lectură·
Mediu
parcă mi-ai scoate dorul din piept cu tâlvul
fiecare înghițitură are ceva demisec
aroma unui sărut cu limba
e o fântână înăuntrul meu
iar tu ciutură
scoți cel mai limpede dor
pentru însetata pământului
dorul tău dă ocol dorului meu
pun la cale o viață
și se înnoadă
trei sute șaizeci și cinci de zile
se fac dor
072010
0
Mulțumesc!