Poezie
mare lasă-mă să-ți spun ceva
2 min lectură·
Mediu
viața m-a chemat la întânire eu nici nu știam cine este
îmbrăcată modest avea un fel de a se exprima încât
m-am învoit să ies în lume ea m-a abandonat cum își lasă fluturele coconul
am avut mai multe mame dintre care una patria
nu puteam să-i spun pe nume până nu am vizitat logopedul
prima oară de cuvântul iubire acolo am aflat
mai aveam mult până să experimentez
pe carnea mea am plâns dezbrăcată de mentalități
pe urmă am ajuns pe planeta bărbaților și
nu știam cum să mă comport aici nu mai era de îmblânzit o vulpe
aici era vorba de vânătoare zveltă mă aruncam în ape mă
scufundam ura trecea glonț pe lângă mine gata să mă nimerească
am asimilat întâiul cuvânt din abecedar singurătate
nu am trecut clasa de la sine înțeles că eram
altfel toate lucrurile grele au trecut
mai întâi pe la mine ca pe la un controlor de bilete pentru moarte
după ce te-am întâlnit m-am minunat de parcă aș fi descoperit
o nouă planetă iluzia că voi putea să fiu însămi fără intervenții războinice
dinafară cerul se vedea cât o secure care îmi tăia speranța în două
și o băga pe focul unui amurg în plină ocupație
034.418
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 205
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “mare lasă-mă să-ți spun ceva.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14080062/mare-lasa-ma-sa-ti-spun-cevaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cu prietenie!