acel ceva

acel ceva stă în mine și așteaptă să vin din străinătate ...ce frumos ai început și cu părere de rău spun pentru mai departe, fiindcă mi-ar fi plăcut să dezvolți această idee mai viu, mai intens, in forma aceea seamana mai mult cu un bilant contabil decat cu unul de animo/de cordi...

gând bun, silvia

mă bucură trecerea ta pe aici și mulțumesc frumos.
poate că ai dreptate, oricum acesta a fost primul gând ca să spun așa. desigur, mă voi gândi la o dezvoltare mai... inimoasă. aștept muza.

un gând bun și pentru tine,

Ottilia

"prispa de carne" - dă un iz de putrefacție în vîntul "nădușit"
apoi - "simțământul plecării"; "arse margini de neîmpliniri; "să cad înlăuntru" - transmit o stare nu prea optimistă
ce să mai zic de final - "pe unde să mă mai întorc în mine", care mi se pare de-a dreptul nepotrivit pt o luptătoare

acel ceva, o intrebare fara putinta raspunsului, acel ceva, singurul raspuns, nemultumit si el... apoi cautare omului instrainat de sine si asteptarea. unii zic ca nu e asa mult:) mi-a placut!

desigur, poate părea extrem de trist în sensurile pe care le înșirui apelând la exprimările din text. fiecare dintre noi găsește ceva, citind, care se mulează pe propria persoană. dar indiferent de cum se simte din afară, important este ca acel text să transmită o stare.
mulțumesc pentru intervenție.

percepție care mi-a făcut plăcere, Silviu. mulțumesc pentru popas. onorată.

Per ansamblu e un text bun.
Eu as renunta la "pe unde să/mă mai întorc/în mine",dar tu stii mai bine :)

Te (mai) citesc.

Simone, pentru semn. mă bucur că mă (mai) citești. ești binevenită.