Nuta Craciun
Verificat@nuta-craciun
„sau taci sau spui ceva mai bun decât tăcerea”
M-am născut în cel mai frumos sat de munte de pe Valea Grădiștei, satul Bucium, jud. Hunedoara, într-o primăvară pe care m-am străduit s-o port mereu pe dinăuntru. Poezia mi-a fost mereu cel mai bun aliat de-a lungul vieții, cu ajutorul ei am traversat cu bine toate evenimentele ce mi-au…
ai tu un fel al tau de a te apropia de lucruri, de a puncta
linii ce-ti par esentiale, de a calatorii pe acelasi drum strabatut intai de pasul celui care scrie...
multumesc de apropiere
anana
Pe textul:
„te întrebi" de Nuta Craciun
la fel m-am pomenit eu, cu neasteptatele (si cu atat mai frumoase) cuvinte
ale tale, in suflet. vezi Nic, ce patetici suntem cand nu ne sfiim sa recunoastem, ca nu ne prisosesc cuvintele, ca le asteptam ca pe painea
zilnica
eu iti multumesc,
nuta
Pe textul:
„cuvinte de leac" de Nuta Craciun
ca mi se potriveste mai bine, in general prefer stilul asta, desi sincer nu stiu daca asta inseamna neaparat un plus… ai inteles semnele lecuitoare, cuvintele care prin iubire primesc calitati magice, daca stim cotrobai in containerele noptii…
Mariana, multumesc de apreciere, vezi tu, sufletul il putem purta in palme,
e mai usor de daruit, dar crucea trebuie sa ne-o ducem singuri…
Gelu, tu stii de-acum ca ma bucur cand treci, mai ales ca ai ales exact versurile care imi plac si mie, singurele cuvinte care pot lecui singuratatea unei dimineti sunt acele cuvinte … de aur, pe care le cersim mereu,
ultimele versuri, imi inchid rotund poezia, deocamdata le las
Cristina, tu ai vazut drumul innoptarii la panda, painea cuvintelor mele dospind tristeti… iti multumesc
cu drag
anana
Pe textul:
„cuvinte de leac" de Nuta Craciun
cuvinte pentru fiecare in parte
cu drag
anana
Pe textul:
„cuvinte de leac" de Nuta Craciun
pe masura, e clar ca iti poti asuma noi libertati: de la a deschide
oglinda la imaginea care iti place, pana la a te incorona
rege al propriei singuratati …
imi place cuvantul tau scris, intotdeauna fara masca, sprinten…
anana
Pe textul:
„Ești liber" de Traian Calin Uba
somnul acesta dintre visele invinse de uitare,
si dulce si amarui, amestecul acela de tarziu,
ploaie sacaitoare, vid …
anana
Pe textul:
„Umbre" de Mihai Chiriță
existentiale, in amintirea lui aceasta ninsoare amanata,
are gust de miere.
placute aduceri aminte aceste versuri, iar dedicatia
speciala,
m-a infiorat de emotie, de rezonanta la un gest atat de delicat.
anana
Pe textul:
„bântuiți de Bacovia" de Vasile Munteanu
personajele tale sunt de obicei din apropierea inimii,
scrisul tau curat, elocvent, naturaletea discursului poetic,
trimit spre un vizionarism etic, imaginatia, accesibilul,
exploatarea din interior a detaliilor, incita la lectura.
inedita imaginea pietrei indoita din launtru in afara!
te citesc cu placere
anana
Pe textul:
„tata umblându-mi in pietre" de mircea lacatus
ce izvoraste atat de firesc din sufletul tau sensibil si talentat.
toata aprecierea mea, pentru ca nu incerci sa te minti pe tine insati!
la multi ani Andrei!
anana
Pe textul:
„Să înceapă primăvara" de Gabriela Marieta Secu
de inima, oamenii se reflecta ideal in ei insisi, oglinzile mint forma
gandului, cine iubeste se intoarce intotdeauna inapoi, cauta izvorul
pierdut in mare, pietrele de luna sunt noi inceputuri.
e o afinitate intre mine si cuvintele tale, intotdeauna…
cu apreciere
anana
Pe textul:
„Saint André-des-Arts" de Ela Victoria Luca
Recomandatdepinde de registrul propriu de interpretare...
mersi Ioana, as putea incerca o explicatie in aparare... dar la urma urmei se poate citi si in cheia gasita de tine
multumesc, mai treci
anana
Pe textul:
„secundele acelea verzi" de Nuta Craciun
cuvintele tale sunt adevaruri recunoscute cu voce tare, nici tarzii
nici intrebatoare, doar orizonturi limpezi la geamul “acasei” tale…
e un typo la versul 10? - fășnitoare?
anana
cu drag
Pe textul:
„alte zile" de Dana Banu
mai exact decat ambiguitatea metaforei” ,
personal imi place transformarea formelor pana la nerecunoastere, ridicarea sentimentului, a simtirii, deasupra cuvantului, implicarea
directa, fara a tine cont de alte reguli decat cele proprii.
ioana, imi place poemul acesta pur si simplu incepand de la titlu,
nu incerc sa-l disec ar fi pacat si nici un as reusi cum trebuie,
efectiv m-a cucerit cu o multitudine de sensuri, de ecouri, ca o
multiplicare a eului tau peste spatii…
anana
Pe textul:
„Fotografii cu oameni mici" de Ioana Florea
procentele astea sunt ireale, nu? sau umbra ta e mai visatoare
si mai patimasa decat tine?
imi place acest “maleabil” care scufunda inimi ce se fac monstri…
recomand cu precautiune insa, o cura de inzapezire:) glaciatiunea
interioara poate pedepsi monstrii apelor…
am trecut cu drag
anana
Pe textul:
„ce-mi trece mie acum prin minte..." de Gelu Bogdan Marin
o imagine in acord cu textul,
mi-a placut mai ales ultima strofa, cu acel pesimism
plutit intre indoieli si certitudini, cu imaginea suprarealista de o frumusete aparte a tabloului cu fluturi obositi.
cred ca deranjeaza putin aligamentul din versul 8
\"raspunSUL LA toate...
anana
Pe textul:
„poem cu fluture" de Elena Overhamm
imi las deci zgomotele mai departe in caruta:)
ma bucur ca esti bine, nu te-am auzit de mult...
cu drag
nuta
Pe textul:
„cineva cânta în locul meu" de Nuta Craciun
stiu, e cale lunga... conteaza insa cand cineva se opreste de vorba
cu tine, iti multumesc pentru asta!
uite, mie „dulcele-violent” imi spune mai multe, imi pare o imagine
mai puternica, „dulcele violet” e prea... dulce:)
mi-ar placea sa mai vorbim!
cu drag anana
Pe textul:
„secundele acelea verzi" de Nuta Craciun
ce au venit apoi, hermeneutici, semiotici, nu?
dar e ceva ce eu accept, asimilez si prefer... imi place flashul
acesta pe picior de plecare spre timpuri vechi, intr-un tren
cu aburi, la fel „cuvertura de piele”, „lanturile de creta”...
poate repetitia „nostalgic” incarca inutil, zic si eu.
cu ganduri bune
anana
Pe textul:
„Nostalgic într-un tren ce tună aburi" de Paul Gorban
acelasi final te asteapta... este poate de preferat sa stii, sa poti alege tu,
ora si ceasul plecarii, desi...
indiferent cate motive de deprimare avem, vom observa cu furie,
ca lumea va continua si fara noi, dovada poate ca motivele
amaraciunii noastre sunt derizorii raportate la universul acesta incapator,
plin de tragedii, cruzimi si nedreptati; ca ele dramele noastre zilnice, vor
intra firesc in compozitia unui univers, ce stie continua viata.
daca macar un copac ar uita sa inverzeasca primavara, macar
o pasare ar uita sa faca oua, am simti universul participand complicitar
la durerea noastra.
in alta ordine de idei, cred ca gandul sinuciderii e doar un semn a dorintei
arzatoare de viata si nu uita... tu esti raspunzator de a fi fericit!
numara motivele pe care le ai...
sunt sigura ca textul acesta cauta argumente pro :)
anana
Pe textul:
„Sinuciderea lui Cosmin Dragomir" de Cosmin Dragomir
De îmbunătățitam intrat usor pe unda cu tine, m-am identificat cu ceea care-si bate singura
cuie in talpa, cu drumurile intinse ce la fel ma tin de mana impotriva mea,
dar si cu vehementa gestului de a lasa in urma un timp apus...
ecourile unei realitati din spatiu intim, linia subtire pe care navigam intre
polii nostri opusi, impletirea aceasta de poezie-proza, face realitatea sa
tresara in functie de eul unui timp, ce nu ne apartine intotdeauna.
manuirea metaforei ca mijloc de investigare nu numai de exprimare,
cuvantul tau patrunde cu luciditate in interiorul realitatii, despica
in patru o lume vazuta cu un ochi limpede.
cu admiratie
anana
Pe textul:
„vopseaua asta nu este lavabilă" de Maria Gold
