Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

tata umblându-mi in pietre

1 min lectură·
Mediu
liniștea îmi țiuia în urechi
ca o sirenă de vapor
lângă mine tata bătrân alb
cum nu-l văzusem niciodată
cu ce te muncești fiule mă întrebă
uite tată cu piatra aceasta
de douä luni o șlefuiesc
si de îndoitura ei nu sunt mulțumit
fiule piatra se îndoaie mai bine
din lăuntru în afară
ce spui tu acolo nu înțeleg
trebuie să intri în adâncul ei
și să-i lucrezi mereu partea cea nevăzută
niște bazaconii spui tu tată
și am ridicat ochii spre el
nu mai era acolo
în locul lui umbra mea
îndoindu-se pe o piatră
se lovea cu capul de perete
liniștea îmi țiuia în urechi
ca o sirenă de vapor
073.661
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
112
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

mircea lacatus. “tata umblându-mi in pietre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-lacatus/poezie/217581/tata-umblandu-mi-in-pietre

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Liniștea țiuie în urechile prizonierilor pietrei
ca o sirena templul
trimite un cantec
Cu ce te ocupi tu Mirceo?, itreaba uneori tata,
asteptand lacrima.

Dear draga,
Ma insel eu sau aceasta poezie este la granita dintre farmec si rugaciune?

PS: Cand termini te rog sa postezi o fotografie dupa umbrele pietrei.

Multumesc.
0
@dan-carleaDCDan Cârlea
Mircea, nu am domne messul tau , scrie-mi pe e.dancarlea sa iti zic ceva.

0
@mircea-lacatusMLmircea lacatus
carmen
stiu si eu ? :)
poza as pune-o dar inca nu am voie
mai astept...
merci de trecere si de cuvintele poezie
dan
uite dragul meu adresa mea de mess
mag_art_wien
eu nu pot sta acum am a fugii la treburi
astept
0
@adela-settiASAdela Setti
Dacă înțeleg, a intrat în ele, ca să le îndoaie mai bine. Iar tu ai rămas afară. Și asta se întâmpla înainte să îl vezi afară. Când l-ai văzut și ți-a vorbit, piatra ta avea deja forma lui. Și de aceea te dai cu capul de perete, fiindcă nu l-ai ascultat.
în locul lui umbra mea / îndoindu-se pe o piatră / se lovea cu capul de perete
Planurile se suprapun și induc în eroare cititori neatenți ca mine. E cumva, poemul tău, expresia regretului de a nu-ți fi ascultat îndeajuns părinții? Fiindcă citindu-l, mie mi s-a făcut dor de ai mei. Care-s sub pietre de dinainte să fi apucat să-mi dea sfaturi.
Adela
0
@mircea-lacatusMLmircea lacatus
parintzii tai sigur
sunt mandrii de tine
acolo unde sunt
chiar daca nu au apucat
sa te povatzuiasca
umbra mea se lovea de perete
pentru ca aceasta este
conditzia artistului
intr-o permanenta cautare
si niciodata nu e convins
ca a gasit chiar daca
primeste sfaturi de la ingeri :)
merci de trecere
si binetzea ce mi-ai dat
0
@nuta-craciunNCNuta Craciun

personajele tale sunt de obicei din apropierea inimii,
scrisul tau curat, elocvent, naturaletea discursului poetic,
trimit spre un vizionarism etic, imaginatia, accesibilul,
exploatarea din interior a detaliilor, incita la lectura.

inedita imaginea pietrei indoita din launtru in afara!
te citesc cu placere
anana
0
@mircea-lacatusMLmircea lacatus
multzumesc de trecerea ta si de cuvintele \"potrivite\" cu permisiunea ta am sa iau acest mic comentariu si am sä-l pun acolo unde v-or aparea poeziile mele pentru ca l-am gasit foarte adevarat(daca v-or aparea :)
0