Poezie

Imagine

1 min lectură·25 iulie 2025

Mediu

Cât de plin sunt de mine!

Mai plin decât un munte vulcanic

Care azi este spălat de valuri

Și încet, încet măcinat.

Gând de arhitect înrădăcinat

În forme de pietre prinse-n ruine.

Atât de plin încât mă adaug mie

Cum golul din vârful săgeții care

Străbate înainte ceea ce vine

Fără să fie acolo, fără să știe

Unde urmează să-ajungă,

Fără să își amintească

Coarda ce o aruncă

Ca pe o cătare-n uitare ce

Din sine într-un alt sine crește.

Astfel mă văd cum sunt de fiece dată

Când mă privesc în oglindă unde

Imaginea ca mine sălășluiește

Prinsă în încleștarea dintre

Ceea ce sunt și ceea ce este.

02358

Despre aceasta lucrare

Autor: Nincu Mircea
Tip: Poezie
Cuvinte: 109
Citire: 1 min
Versuri: 20
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Nincu Mircea. “Imagine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14192426/imagine

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată

Erika Eugenia Keller✓25 iul. 2025

Domnule Mircea Nincu, poezia dv e ca o oglindă care nu doar arată chipul, ci și fisura dintre ceea ce suntem și ceea ce rămâne. Mi-a plăcut cum plinul de sine devine munte spălat de valuri și săgeată aruncată în necunoscut, mereu între plecare și întoarcere. Steluța e pentru felul în care ati făcut din introspecție nu o vorbă, ci o imagine vie, grea de adevăr.

mă caut în oglindă, dar ea nu-mi dă răspuns,
între plin și gol rămân mereu ascuns.
din mine cresc umbre, din umbre un alt sine,
și-n încleștarea asta mă nasc iar din ruine.

Cât din ce rămâne sunt eu și cât e oglinda care mă visează?

Nincu Mircea✓26 iul. 2025

Mulțumesc, Erika, pentru înstelările cu care îmi împodobești poemele! Aici am încarnat o viziune personală a unor expresii despre vârf ale lui M. Tarangul.