„Fa-ti drumul singur, ca sa mergi pe el cel mai usor,sa descoperi adevarata fericire,sa-ti primesti sinceritatea dorita...considerandu-te un om,un pamantean...ce nu amplifica Terra.”
Ce mi-ai spus,
Ce-am înțeles,
C-o parte din mine doar
Te-ai ales.
Târzii orele în care-mi spuneai...
Câte lucruri...doar la un ceai,
Pesemne că timpul curgea pe unde voiam
Și-n stropi tresărea
Memorii vagi și prăfuite,
Drumuri lungi și nopti nedormite,
Curg secundele respirând banal
Iar eu mă las purtat de val.
Din când in când mi te mai amintesc
Când cele doua pahare se mai
Una dintre toate, a fost odată
Femeia...fermecată,
Ce-mi împletea cu fericire,
Anotimpuri de iubire.
Mi-aduc aminte ierni cu tine,
Amorul buzelor noastre fierbinți,
Ce ne scoteau pe-atunci
Numesc strada mea pe tine,
Mergând pe ea, te-am cunoscut
Întâmplător dintr-o privire,
M-am pierdut,am rămas mut.
Numesc fericirea mea pe tine,
Mergând spre ea, te-am întâlnit
Întâmplator din
Din când în când mi-opresc din nou privirea către geamul tău
Iubesc din nou și uit din nou într-o secundă-n pragul său
Rugina-i cade peste basm și peste verdele de sub
Iar eu mă-nclin trecutului
Iubito cate ploi reci au căzut,
Formând rauri de lacrimi in trecut
Cate petale s-au uscat...
Și cate degete-n trandafiri s-au intepat.
Cati pomi ne-au stat deasupra când,
Pluteam pe-alei cu
NB