Poezie

Sensul trairii

trecut,tu,viitor

1 min lectură·2 noiembrie 2008

Mediu

Ce mi-ai spus,

Ce-am înțeles,

C-o parte din mine doar

Te-ai ales.

Târzii orele în care-mi spuneai...

Câte lucruri...doar la un ceai,

Pesemne că timpul curgea pe unde voiam

Și-n stropi tresărea când ne iubeam.

Mi-ar spune parcul,peste anii ce-au trecut

Răspunsul întrebărilor legate de timpul petrecut,

Sau frunzele s-ar fâstâci...?

Căzând pe rând peste toamnele târzii.

Ai fi trecut acum cinci minute ca mine

Să-ntrebi parcul daca sunt mai bine...?

Sau fața ta fină-i subjugată de către viată

Și ochii-ți gustă albul ce trecutul ți-l îngheață...

Oare-ai știi cumva ce-nseamnă amorul?

Oare vârsta ta-ți imbină pe-acesta cu argoul?

Nu-ți dai seama că pe lume ai sa mori candva

Și doar aste lucrui...nu le vei uita?

Apoi in zadar stătea luna în spatele perdelei

Dacă n-o priveai, se-ascundea-n norii terei...

Și-atunci îți spun eu in locul parcului

Când te vei respinge în oglinzile lacului,

Că sunt bine...sănătos și tânar,

Chiar dacă tot ce am să-mi cumpăr

E o pâine sau un ceas,

Mă voi hrăni oricum cu timpul rămas.

001.551

Nicolescu Bogdan. “Sensul trairii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolescu-bogdan/poezie/1808446/sensul-trairii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.