Poezie
Autumnală
1 min lectură·
Mediu
O tăcere indescifrabilă
Îmi urmărește inima
Printre cercurile de cafea,
Lăsând cuvintele ziarului
Să se ascundă de sens.
Suspectând o așteptare dăunătoare,
Dar neștiind cum ar fi prolifică,
Pare-mi că gust din scepticism,
Care se amestecă perfect cu o pară.
Am orizontul morilor de vânt
Care se hrănesc încet în apus,
Iar astăzi, indiferent de cum sunt,
Este un apus perfect pentru mine.
003
0