nica mădălina
Verificat@nica-madalina
ca stare, e ceva dincolo de simpla colocvialitate. e nostalgie multa aici.
ca imagine, raman, ca preferinta, cu simplitatea venitului sarind sotronul prin parc.
Pe textul:
„și păpușile pot iubi nu-i așa" de Alexandru Gheție
salut redeschiderea asta, desi nu e brusca, desi era de asteptat si chiar dorita, ca o contrapondere.
astfel facand, genul asta de discurs nu ignora gravitatea, ci o accentueaza prin contrast. provocand zambet.
Pe textul:
„am un curaj nebun" de ioana negoescu
Recomandatși nu aș ști din simplul motiv că aici am simțit ce se spune și nici urmă de orgoliu auctorial, de preocupare privind actul de a scrie. este o smerenie în fața trăirii puse în vorbe.
și nu cred că smerenie e un termen nepotrivit. de aici și claritatea profunzimii pe care o poartă.
Pe textul:
„când vrei să te descotorosești găsești metode" de Ottilia Ardeleanu
o cîrciumă sau
un drept de a fi\".
aici vad eu poemul, asa ascutit incat taie fara sa se mai vada sangele, chiar daca el curge. sangele fiind restul din text: un fluid cumva indistinct, despre care se simte numai culoarea si a carui directie e data numai de locul dinspre care vine, neavand loc inspre care sa curga.
Pe textul:
„și în partea asta de lume se moare dragul meu" de emilian valeriu pal
mulțumiri. mai ales din partea acelor \"alte câteva persoane\".
Pe textul:
„lecturi urbane in memoriam George Vasilievici" de nica mădălina
Recomandatdincolo de faptul ca ar fi bine sa fie comemorati mai multi, de asta data este insa vorba doar despre George. la el acasa, din initiativa unor dragi ai lui. si cu sustinerea celorlalti dragi. cat despre pozitia mea, e de la sine.
Pe textul:
„lecturi urbane in memoriam George Vasilievici" de nica mădălina
Recomandatanni, initiativa nu imi apartine. dar ai spus asa frumos... multumesc pentru lumina si prezenta astfel.
Pe textul:
„lecturi urbane in memoriam George Vasilievici" de nica mădălina
RecomandatPe textul:
„căderea într-un alt anotimp" de George Pașa
Pe textul:
„Lansare de carte: Alexei iese în lume în Jurnal pe bilete de autobuz" de Anni- Lorei Mainka
Recomandatcred că lipsa de balast și articularea dintre claritatea directă, calmul, căldura spunerii și partea vizuală - de bun gust, prin simplitatea sa - pot fi argumente pentru acest semn.
deși, să recunosc, emoția pe care mi-a produs-o m-a împins cel mai cel să tastez aici.
Pe textul:
„Vise poetizate" de Traian Rotărescu
ar mai fi, în al cincilea paragraf, acele multe comparații. nu spun că trebuie eliminate, ci doar umblat puțin la formularea lor. de pildă, se mai poate renunța la unul sau altul dintre ca-uri.
un text plin, însă. și nu doar de imagini. plus că are mai multă cursivitate, astfel așezat în discurs și chiar în pagină.
Pe textul:
„îndrăznește-mă" de ștefan ciobanu
cu mulțumiri.
Pe textul:
„Duminică" de Magdalena Popa
Pe textul:
„burgundia 53" de Anni- Lorei Mainka
așdar, pentru stil. câștigat deja.
dar așteptarea momentului în care va apărea dincolo de el și firul epic, care să ajute fixarea temelor pe care le abordezi. căci ele există, dincolo de ludic șși formulare. și nu se reduc la umorul negru al gratuității absurdului.
cred că atunci se va trece dincolo de aparența aceasta de exercițiu de stil.
Pe textul:
„Ducesa Du Mitras și Directorul General de la Du Mitras&Co. Povestea celor două cinteze mecanice" de remus eduard stefan
Recomandatcât despre corecturile făcute automat de computere, în genere, nu-s de nădejde mereu. de pildă, corectează niciun, despărțindu-l, pentru că sunt în urmă cu modificările intervenite.
Pe textul:
„Și-aproape urmează înserarea" de Dumitru Mălin
în rest, o rememorare simplă și curată.
și la noi tot trei zile ține, oricum.
Pe textul:
„păcala făgețelului (XVIII)" de Petruț Pârvescu
mă bucură însă că putem fi de acord că nu suntem de acord.
ce spuneam era asta: e un text prea scurt pentru repetarea iubirii și a poeziei prin fix aceste cuvinte. or, asta e una și a spune pe șleau e alta.
a spune pe șleau o dată într-o mână de cuvinte e suficient. a insista (și asta spuneam că face textul) e redundanță.
Pe textul:
„ți-am șters ziua de urmele înțepăturii de fiară" de cezara răducu
uite, versurile doi și trei din strofa doi pot fi început pentru ceva. sunt ferme, au idee, au imagine, nu au sirop, nu au balast, nu se învârt în jurul cozii, nici al subtitlului.
Pe textul:
„ți-am șters ziua de urmele înțepăturii de fiară" de cezara răducu
prea explicit.
și prea departe, pe fond, de vreo ars poetoca, încât să se justifice acele două cuvinte atât de apropiate într-un spațiu atât de strâmt.
plus clișeul declarării ilegale.
Pe textul:
„ți-am șters ziua de urmele înțepăturii de fiară" de cezara răducu
