Negru Vladimir

Gabriela... incepi cu minusurile si apoi plusezi pana ce dipare si asfalt si tot... amandoi in ceata privind la povestile electrice ale unei vieti in care suna reconfortant sa nu fii singurul.

\"requiem criptat\"... hmmm... ce are toata lumea cu reperul intregii mele existente :)... si mirosul sulfuros al termenului criptat... nu neinteles ci criptat...
Mi-a placut acel \"oferindu-se
fără sens fără vino...\"... superba metafora a darului... pacat ca... trebuie sa tac :)

Citit... multe simboluri dar reusit \"incrustate\" in text... inteles (pe cat ii e omului cu putinta)... rusine ca acum nu pot spune mai mult :) Mi-a placut.

\"nu ne fusese dat să ne putem înțelege cuvintele
să nu mă întrebați despre moartea ei
trebuia să îi fiu doar colivie\"... acest fragment m-a adus in stare mirifica de \"bou la poarta noua\" :))... foarte bun finalul si cata dreptate mai ai.

Text cu imagini penetrante obtinute intr-un limbaj simplu, fara inflorituri, ce deseneaza un univers marcat de sensibilitate si paradox...
\"mergem pe trupul tău întins și el înspre cele patru puncte cardinale
ne întinzi când un măr
când un câine
ne inviți în corturi\"
Final foarte reusit. Poate insa ecoul din ultima strofa putea fi sugerat si altfel iar cuiele... ai adunat aici cat pentru un acoperis intreg... sau poate preferi pelerina de vreme rea :)

Ioana... ai intuit bine... ma simt asezat intre contraste mai mult sau mai putin evidente... uneori le zic complementaritati insa numai asa de alint.
Simona... lumea mea se leaga de natura si betoanele nu fac decat sa imi sporeasca dorul de salbaticia pura a adancului de padure... in rest... povestile sunt fulgerate si electrice in masura in care nimeni nu doreste ca ele sa se sfarseasca de moarte buna... visele trebuie intotdeauna daruite... dar cum sa daruiesti iluzii? Asa ca mai bine le fur... mai departe desigur... pana la capatul drumului... dincolo de asfalt.

Pentru mine fragmentul fundamental, \"picior\" pe care se sprijina autenticitatea intregii poezii este
\"la întâmplare ochi în ochi
pe moment buze prinse încă în pleoape câteva clipe
pe urmă un vino mai aproape și un dă-te mai încolo
stai\"
Multa ironie, uneori imbracand haina sarcasmului, inteligente jocuri de-a v-ati ascunselea printre cuvinte si foarte multa putere de sugerare a atmosferei.

Radmila, Miruna... multumesc pentru semnul lasat si va cer scuze pentru ca nu am raspuns la momentul potrivit.

Alina... bine ca ai gasit totusi ceva de remarcat... desigur ca ar fi mers fara poza... e doar o cheie de descifrat poemul :)
Thais... asa e... avem slabiciunea de a vedea numai finaluri si inceputuri... ma bucur ca ti-a placut.
Dana... sunt intr-adevar multe metafore caci asa a fost sa fie... aspect cat se poate de neintentional... versul meu e doar un pretext care sa faca sa porneasca cautarea in cititor... un scaparici :)
Carmina... de ce sa ninga galben?:)) imi e de ajuns ca ai citit... felicitari pentru aparitie... sper ca maine sa primesti hartia :)
Lucian... stii tu ceva... e un text care se rosteste interior si trezeste... nu ma intreba ce:)
Ela... stii sa te joci... si in orice joc este continuta esenta cosmosului... frumos interpretat.
Ioane... poti sa ii zici un fel de betie aparte... fara lautari.
Multumesc tuturor pentru citire si gandul scris aici.

Atunci cand gandurile isi inceteaza joaca si se duc \"la culcare\"... ratiunea isi musca coada sublimand neputinta logicii si se face punte spre arhetipuri... sistrum... instrument sacru purtat de anumite femei ce urmau cultul lui Hathor prin dimensiunea sunetului/a rezonantei deschide porti spre adancul fiintei... percepand realitatea cu sufletul, traind fiecare detaliu si intelegand rostul existenta isi regaseste straiele simple, divine, pline de sens. Omul este un cautator, asemeni \"matelotilor fenicieni\", metafora pentru exploratorii sufletului.
Finalul e remarcabil tocmai prin afirmarea ironica a lui \"ieri\" si \"maine\" ca repere, in fapt iluzii... ceea ce conteaza e \"acum si aici\"... iar intrebarea contine in sine raspunsul pentru ca asa este firesc oricarei interogatii bine puse.
Frumos si adanc Carmen.

Bogdan... multumesc pentru clipa citirii acestui poem. Superb. Simplitatea care ti se asterne in fata ca un prieten pe care il inghiti de foame, fara regrete, pentru ca apoi luminile sa te caute in bezna aratand calea.
Strofa a doua e vindecatoare.

Interesanta alcatuire poetica... indoielnica mi se pare proasta inspiratie de a \"imprumuta\" versuri de la alti colegi de site :)... dar daca altfel nu merge te-om primi si asa intre noi ca nu suntem chiar atat de rautaciosi. Intre timp astept o poezie care sa te reprezinte.

Da... un text care imi place Silvia... il asteptam de mult. Sensibil si expresiv.

Foarte frumos finalul stalkerule... si m-ai transpus in stare de mirare instantaneu cu versul acesta desoebit \"șlefuitorul de fulgi de zăpadă\"... te face sa te gandesti la arta, migala dar si la rostul unei asemenea \"munci\" desavarsite... ori poate e doar alta varianta pentru Sisif? :)

Daniela... bucuros de venirea ta aici... si ca de fiecare data \"prinzi\" cate ceva ce nu a reusit nimeni sa atinga.
Miruna... frumos spus... un amanunt pe care nu l-a sesizat nimeni... altoiul acela.
Lucian... de la tine ma asteptam sa ma fragmentezi:))... dar ai facut asta cu sufletul si acest fapt nu poate decat sa ma onoreze.
Multumiri tuturor pentru prezenta si comentarii.

Andreea... sufletul migreaza de la deschiderea \"cartii stiintei\" si cresterea puterii de intelegere spre Luna...Tzaddi... cainele si lupul... recursul la fortele din ceata in zodia in care exista poarta dintre lumi :)
Mi\'raj... in comentariul tau ai completat frumos poezia mea... atunci cand sacrul si profanul se unesc, omul se afla in fata miracolului... in acel moment lupii isi regasesc puterea de a impartasi libertatea prazii. La intersectia dintre farmecul lunii si libertatea lupului se afla poarta. Cineva imi spunea aseara o poveste superba cu un lup care a incercat de trei ori sa coboare pe pamant si intr-un final s-a unit cu o caprioara pentru a da nastere eroului.
Carmina... interesant ca imaginea puntii inflorite te-a atras... asta imi spune multe despre tine si lumina ce o porti in adanc. Candva o sa vina vremea sa cobori in tine si sa te contempli adevarat chip.
Costin... prezenta ta aici ma bucura si ai toate multumirile mele... ai surprins inima poemului.
Dana... grea indeletnicire ai ales, sa cauti logica in poemele mele scrise mai mult ca si imn al partii ocultate a sufletului... cerul adanc de carne... impartasirea... devorarea ritualica... reasezarea oaselor... drumul spre un alt echilibru.
Va multumesc pentru cuvintele lasate aici si va mai astept.

Andreea... nu-i asa ca aerului expirat i se va face candva dor de inima si va reveni purtat de sange dar de sare si stele?

Alin intr-adevar ironia ta privind posibilitatea definirii pasiunii este indreptatita, in contextul in care \"fenomenul\" acesta isi hraneste trecerea tocmai din fantasma... e cateodata straniu sa vezi cum se naste pasiunea si apoi ca are nevoie de atat de putina realitate pentru a se intretine intr-o ardere nefireasca... aici mintea are un rol esential, compensand lipsa detaliilor concrete cu alcatuiri jumatate iluzie/jumatate adevar neconstientizat... toate acestea grefate pe un substrat favorabil visului...
Frumoasa tare povestea ta... uite unde mi-a ramas mintea:
\"ca lupii ne-am smuls inima din piept
cu vise cu tot\"

si

\"nesătui și goi,
am crezut că ne-am descoperit\"
Finalul demasca iluzia insa nu cred ca putem pune stavila vicleniei ratiunii... poate ca e vorba chiar de o descoperire :)

Carmina... bucuros de revedere... nici eu nu cred si daca totusi va fi razboiu\' atunci o sa fac parte din \"rezistenta\" :)
Dana... hmmm si eu... hai sa fim seriosi... acum totul e chestiune de timp si performantele se pliaza pe acest reper... nu mai avem timp decat pentru chestiuni neimportante :) Nu deschid aici o polemica dar stii pentru romantism trebuie sa ai chemare (nu merge cu trimitere) si rabdare... daca scrii comentarii, vorbesti pe mesenger, citesti presa etc ca si exemplu, tate odata,atunci? :)
Bucuros de prezenta voastra aici.
Baietelul din mine... hmm idem :)

ce-aveti voi cu bietul bou
caci in el greseala nu-i
drept va zic, sa-i dam cadou
manualul vacii hai-hui

Mi-a placut epigrama... pe o tema totusi destul de generoasa :)
Sa ma scuze autoarea pentru incercarea mea de amator.