Negru Vladimir

Andrei... pana una alta m-ai inspirat cu doua versuri si asta nu e putin lucru :)... pacea... luminosul... cuvinte arhaice :))... cred ca imbatranesc.
Florine... ori scriu eu prea clar ori esti tu prea inteligent... cred ca avem fiecare cate un defect major :)
Alina... ma simt bine intre aceste simboluri... aceasta e lumea mea... desi uite merg si niste mici la gratar dar e musai sa nu uitam de unde venim si sa nu scapam de tot in material viata asta si asa scurta. Si mai lasa remarcile acelea ocultate in cifre :)
Sandra... bucuros sa te am prin preajma... inca ma gandesc la lupul tau :) Sa le ademenesc? Cred ca m-am plictisit :)
Dana... simplitatea asta... si linistea.
Multumesc tuturor.

Dana... multam de oferta... insa de la o vreme cand citesc \"busuioc\" ma duce gandul la mancaul cu acest nume de la ProTv :) Cred ca face bunica ta niste sarmaleee... hmm. Bucuros de venirea ta aici.
Ela... astea sfinte sunt putine... si femeile ca tine la fel.

Dana... ma asteptam sa iti trezeasca amintiri aceasta poezie... de fapt si mie mi-a adus in minte aspecte pe care am vrut sa le pot uita... poate inca nu s-a plinit vremea.
Multumesc.

Nancy... de fapt e ritualul ce se face de sanziene... cu florile asezate sub perna, neimpletite... barbatii fac cununi in forma de cruce iar femeile figurand cercul... o intreaga simbolistica... de fapt poezia la asta se refera... dimensiunea erotica s-a vrut mai subtila tocmai pentru a nu acapara vraja unei astfel de nopti.
P.S. Fara dumneavoastra... nu sunt genul scortos... lasa altora placerea de a auzi aceste cuvinte... sunt destui, iti zic eu :)

Fragmentul acesta mi-a placut in mod deosebit \"Deodată ca un orgasm se rupe în noi o aromă sfâșietoare. De parcă moartea ni s-ar fi dizolvat chiar în papile . E un sfârșit definit ca o tăietură cu lama. Din buzele tale se deschid ochii celorlalte femei pe care le-ai înghițit dintr-un fel de milă.\"

Interesanta \"personala\" ta Ioana... m-a pus pe ganduri cu niste treburi.

Emil :))... multumesc pentru aprecierile la adresa textului... in materie de nopti insa e greu sa fii original... am vrut sa fie nopti albe dar as fi cazut in alte locuri comune... ma mai gandesc.

Florin, Elia, Lucian... va multumesc pentru bucuria pe care mi-o faceti atunci cand imi calcati pragul. Cateodata face mai mult decar ati putea crede.

Costin cred ca eu nu m-am facut bine inteles... am apreciat tocmai faptul ca ai regasit in textul acesta noi valente. Si atele alea albe sunt pentru mine :)
Lory... unde mai gasesti un croitor de soi in ziua de astazi? :) o alta arta care este tinuta pe picioare de persoanele care ies din tipare :)

Florine... tu ai scris o poezie in comentariu... ochiurile lipsa sunt pentru odihna privirii... pana la urma tot o iluzie :)... asteptam, nu? :)
Costin... esti unul dintre cititorii de la care ma asteptam sa inteleaga si ce e dupa vers... desi s-a vrut o panorama din afara asupra singuratatii unei custi, varianta ta poate fi valida si poate, cu atat mai tragica. Despre final... bine ca nu sunt cusute cu ata alba :)
Lizush... ma bucur sa te regasesc aici... stii, comorile de care vorbesti sunt infinite, neintamplate... potentialitate.
Alina... stiindu-te atat de exigenta cred ca zic merci si pentru cat ai remarcat :) Semnul-femeie... multe de spus acolo :)
Ela... poate ca versurile mele au aceasta capacitate de a se remodela... de fapt mereu am nevoie ca cititorul sa reconstituie poezia in propria sa matca... tu ai facut aceasta foarte frumos.
Lia :)... bucuros de trecere... autoportret zici? Mi-ar fi placut sa stiu picta.
Mihai... imi place ca mergi pana la esenta si spargi coaja tare a culorii ca sa revelezi intunericul purtator de mistere... haosul... ori poate doar nimicul... intotdeauna m-a fascinat acest concept.
Adina... frumosul pentru mine exista in masura in care-l percep eu ca frumos... pe sub semne... mi-a placut cum ai spus.
Multumesc voua ca imi sunteti aproape si ati asezat luminatori.

Vad ca ai despartit apele timpului intre un trecut recent si un prezent ce tocmai se duce avand drept prapastie tacerea, dar nu orice fel de tacere ci una poruncita, actionala, un efort de vointa nedeterminat... \"taci\" poate fi adresat cuiva sau poate fi un indemn catre sine...

\"nici munți nu erau ape
nici negrul nu era colb
adunat-am viul
spart între palme\"... un poem reusit.

Gabriela din cate stiu eu prostituatele sfinte ale templelor tantrice in care se urma calea mainii stangi purtau o nuanta de rosu... la fel si adeptele zeitei Bendis... insa toiagul e un semn masculin... poate ca feminitatea ta a luat o forma prea virila... poate ca era vorba doar de armonie in impartirea sacerdotiului cu regalitatea.
Bucuros de trecere.

Numai pentru asta \"Dar asta nu conteaza foarte mult, deoarece lupul nu știa ca era negru… fiindca, de fiecare dată când se ducea la lac, bea apă cu ochii închiși\" si tot a meritat sa citesc textul... frumos.

Uite Lory... sper sa ma ierti.

cineva frământă lutul
in ulcioare arse
la flacăra dinăuntru nostru
Dumnezeu se amuză cu heruvimii
ascultând bancuri despre femei gravide
sfinții caută prin jurnale
la mica publicitate
ințelegere
rinichii sunt gratis
nepretuiti
ochii de schimb
se montează ușor
livrati cu defect
nu mai distingem
calea intre taramuri
insa cu timpul
ne vom obișnui umbra
sa doarma pe umărul amiezii
uitând cu totul de noi
amănunte

Un text care m-a inspirat... astfel as fi scris eu.

Uite ca nu am rezistat si m-am jucat putin pe textul tau...

cu palma
iti sărut
obrazul rece

tresar

buzele aspre
musca timid
degetele-mi goale

De fapt am vrut sa evit asta \"săruT Timid\".
FrumoS Sarutul tau.

Un text expresiv ce curge cand navalnic nascand emotii cand molcom parca mestecand colturile vesniciei. Sa faci partas un intreg univers la sentimentul tau e un act suprem de incredere in puterea creatiei de a te sustine precum o regina.
Citind poezia ta am avut imaginea unui dragon ce se adapa in noapte secatuind izvoare... ma cuprinde o sete teribila, un alt fel de arsita de care numai tu esti de vina pentru ca ai scris aceste versuri :)
Felicitari.
P.S. As scoate meduzele acelea... ca ma mananca pielea deja de la ele :)

Asta chiar imi place... multa dogmatica se regaseste aici... scrieri din Sfintii Parinti... versuri cu mult talc, nu usor de inteles la o citire repezita cu grila :)
\"cu sufletul Te-am prins
și mintea mi-am făcut-o slugă.\"... asta e calea... nu trimiti un adult sa faca treaba unui copil... sau invers daca privesti din alt punct de vedere :)... mintea e pentru alegeri si atat... restul e doar suflet... multi comunica, putini se afla in comuniune.
P.S. Dodu... unde ai vazut tu sclavie in crestinism habar nu am... esti mereu liber sa alegi binele :))

Marius cred ca e tare greu cand nu ai cui sa scrii... uite asa s-a procopsit saracul Kant cu o depesa care sigur l-ar fi depasit... e ca si cum as scrie eu crasmarului avand ca pretext un vers in care vorbesc de tuica, dar in cuprinsul caruia laud carnea de iepure... si cand te gandesti ca s-a chinuit sa scrie si Prolegomene.
Am citit multe texte foarte bune semnate de tine dar acesta nu este unul dintre ele.

Andrei... ai priceput foarte bine ce am vrut sa exprim... vine o vreme in care simti nevoia sa te rogi cu toate cuvintele ce si-au mai conservat inca sensul.Multumesc.
Lucian... nu stiu daca trebuie recomandat... e o ruga atat de subiectiva incat nu stiu daca are valoare pentru altii.
Anca... eu stiu ca nu exista sfarsit... ca neantul e doar o chemare si nimic mai mult... restul sunt doar treceri.
Ruxandra... frumos ai interpretat textul meu... bratele intinse din instinct reprezinta doar reflexul de a te raporta la lume... acolo e spaima de mine insumi dupa ce privirea incepe sa se priveasca pe sine. Nu ai incalcat nici o lege... bucuros sa stiu ca ma citesti.
Ioana... poate ca nu este vorba de neputinta cat de intelegerea statutului de creatura si la renuntarea de a mai incerca sa-mi construiesc lumea de unul singur. Aburul e doar apa care trece intr-o alta forma... poate fi moartea, poate fi orice.
Carmen... da... 7... impartasirea din lumina.
Ela... daca ai simtit sinceritatea versului atunci sunt foarte multumit... tu stii sa rezonezi.
Multumiri tuturor celor ce au lasat semn aici.

Un text care voit nu straluceste ci, intr-un soi de cumintenie, se lasa perceput in cuvinte scrise liber, fara pretentii... firesc. Suntem optimisti... si tocmai de aceea poate era mai bine daca ai fi lasat pur si simplu \"viața ca fenomen\"... intr-o anume logica are desigur sens si cuprinde si semnificatia conceptului ce o succede.

Dincolo de ad-joc -ul acesta care mai are putin si se regaseste prin toate paginile de autor mai ceva ca reclama aceea la margarina (e pe toate geamurile dar nu tin minte niciodata cum se numeste) am gasit aici un text foarte bun, inceput cu nuante de om \"apucat\" si continuat cu imaginile vecinilor, de o expresivitate aparte (parca sunt vii)... apoi in chiar mijlocul poemului autoarea ne aminteste diferentele ce exista intre o muiere in halat si un simplu halat, o distinctie care musai trebuie tratata cu bere, mai ales ca bautura aceasta magica, pe langa faptul ca ingrasa uite \"salveaza casnicii\".
Buna si poanta de final... un poem in care spiritul jucaus al autoarei s-a simtit din plin.