Cerșetorul

Vlad, visele pot hiberna si ani, nu e uneori suficienta doar o iarna...Asteptarea poate fi mai interesanta decat ceea ce vei primi in final, poate bani de aur, caldura sau un suflet...uneori doar o femeie fara casa.
Si asa doi cersetori vor imbraca iarna in iluzia soarelui.
Cu tot dragul, mi\'raj

Incerc eu un raspuns (daca gresesc sa nu ma traga Vlad de codite!).Iluzia consta tocmai in ideea ca poti cersi fara a cere nimic...ceva imi spune ca acest cersetor cere totul.
Cereti si vi se va da.
:-)
mi\'raj

Mi\'raj, Paul... poti cersi urmarind un scop, scotand sunete care sa atraga atentia intr-un joc dramatic sau pur si simplu poti locui un colt de strada cu fiinta ta... uneori soarele iti bate in fata, alteori e frig si jinduiesti la hainele de blana ale doamnelor care se perinda prin fata ta prea atente la mersul pe tocuri pentru ati da importanta... cersetorul care nu cere e o categorie aparte... nu e un zdrentaros, pur si simplu e la locul nepotrivit la timpul nepotrivit... esenta vietii acestui om este asteptarea... unii se pot simti pentru o clipa mai buni aruncandu-i firimituri, altii se pot simti barbati jignindu-l, poate unii ii vor fura chiar agoniseala... el nu cerseste pentru ca in iubire cersitul e un lucru pervers.

N-am sa inteleg niciodata ce inseamna loc si timp nepotrivit - si asta pentru ca eu una am convingerea ca totul se intampla exact atunci cand trebuie sa se intample, atunci cand poate ridica un semn de intrebare, atunci cand poate afecta o constiinta de sine, atunci cand poate revela o iluzie (cu pretul, poate, al suferintei, al tristetii)... Nu ai de unde sa stii ce este iluzie sau nu, cata vreme nu treci dincolo de haina...de blana. A mai ramas sa spun ca cersetorul insusi, daca nu intinde mana, risca sa nu primeasca nimic - fie si doar de la Dumnezeu, pentru care smerenia trece inaintea tuturor virtutilor... Iata la ce m-a facut sa ma gandesc poezia ta - ceea ce inseamna ca ai scris-o cand trebuie.:)

Lia suntem tributari detaliilor spatio-temporale atata timp cat suntem in trup... uneori ne miscam atat de mult si de repede incat le e greu si intamplarilor sa ne gaseasca... :)
De aceea postura cersetorului e pasiva pentru ca el crede... asezandu-se intr-un loc banal, intr-o iarna banala, va primi si va darui la randul sau...
Paul... nu e iubirea motorul acestei existente? cersetorul meu nu cauta de mancare ci isi construieste un axis mundi, un umbilicum terrae...

Vladimirule, tu scrii atât de simplu despre nesfârșita lume a iluziei, încât \"cerșind\" înțelegerea noastră într-o iarnă acum cu haină de soare ne este greu să găsim bănuțul de cupru pentru a ți-l arunca, nelăsându-te să agonisește valorile iluzorii.
Însă mă plec ție căci puțini sunt cei ce pot descrie nesimpla iluzie a vieții.
Drag, Daniela - Heloise

poate, dacă ar fi pus semnele de punctuație, s-ar fi înțeles mai bine și nu ar fi fost necesar sa va pierdeți in replici aproape grețos de dulci:>
eu văd două mai simboluri: primul și cel mai important este bănuțul de cupru, aparent lipsit de valoare (a fost primul metal folosit de omenire),dar fiind vorba de vise este imposibil ca autorul sa fi folosit simbolul conștient:>
al doilea simbol, de-a dreptul intrigant, este faptul ca acest cershetor cu studii in domeniul real urmărește arcul de cerc pe care il face bănuțul (sau mâna) în caderea sa catre el. daca el chiar urmărește arcul de cerc pe care il face mâna... e grav.

dar ce știu eu? probabil ca în poezia modernă se cere doar metafora, ritm și cantabilitate nu și o forma și o structura (ironic):>

Domnule Armand, poate o mai atenta citire a autorului Vladimir Albu v-ar elucida intrebarile cu privire la simbolul banutului de cupru.Cersetorul nu urmareste arcul mainii celui care daruieste... gestul de a da e chiar de forma unui arc.
Va sugerez o lectura mai putin superficiala.
Cu stima.

Daniela... multumesc pentru cuvintele tale... orice text chiar daca e un jurnal al starilor interioare, unele materializate cu mult naduf, cauta sa se intregeasca prin comentariile celor care il citesc.
Armand... bucuros ca dupa numai un text postat ai venit tintit in pagina mea... carui fapt datorez onoarea acesta? Vreun prieten care isi schimba blana cumva?:) Ce sa zic apropos de gaselnitele tale... Simona ti-a raspuns cumva si sunt de acord cu ceea ce ea a inteles si tu nu... cat despre forma e la personale postata asa ca...
Mi\'raj... multumesc :)

imi plac genul asta de personale..lapidare,dar pline de
mister si simboluri..
mai astept si altele,vladimir

..un om trecea zilnic pe langa un cersetor si de fiecare data cand il vedea avea pentru el cate ceva pregatit : un banutz, un covrig, ceva acolo pastra si pentru cersetor.
..dar intr-o dimineatza nu a mai avut ce sa-i mai dea si trecand pe langa cersetor stiind ca nu are ce sa-i dea si ptr ca il mustra constiinta ca nu are nimic ii spune cersetorului: \'stii nu am sa-ti dau nimic , dar iti dau o mana calda , vrei? \'; cersetorul: \' asa ceva nu mi-a mai dat nimeni pana acum!\'

Danut... multumesc... ma mai ascund si eu in pielea unor personaje mai fericite ca mine acum.

Raza de luna... multumesc in numele cersetorului... e mare lucru ce oferi tu.