Monica - Nicoleta Făgețean

Nimeni nu știa de unde venea Iupidup. Nici chiar el. Ajunsese în Cantonul de lângă Lac abia de două zile, dar nu trecuse neobservat. La brutărie doamna Lucille experimenta de ceva vreme o rețetă

picioare de A trecătorind pelerinaj cum e sus și jos se spune cuanta de eva clipocește a_e_u_o_i_... ..._o_i _... vin adam turma ecoului caută sunetul pierdut demult în

Păsările au plonjat în desișul de apă Timpul mi-a deșirat armura până la ultimul solz \"Cu primul a fost mai ușor - îmi șuieră domnul Timp travestit în vulpe polară, i-au mers fulgii lui de

la capătul ninsorii ori la-nceputul ei? la mijloc? la margine? lângă inimă? în adânc? în ceață? în viață? în palma oglinzii ori în oglinda palmei? afară? înăuntru? spre? dincolo? aici? în acul

se făcea că viața îmi intra înapoi prin nări nu de-a valma, cu fiecare particulă ce căpăta în mine sensul unei curgeri cu niște vâsle fine care iată plecau din inimă și intrau în inimă era un

undeva sarea din bucate se cerne printre cuvintele toate: ale pădurii ale inimii tu vii prin ninsoare prin soare prin solnițele lumii tu pleci mă petreci și rana din lacrimi nu

încă te mai simt… în mâinile tale fuior pe buzele mele ecou încă te mai simt pe pielea de lapte linguriță de argint poleit încă te mai simt pasăre cu coroana bogată mi-am scos flautul să

devenisem onirică până la margini în muta lentoare la începutul atingerii a-tin-geam urechea iepurelui cu cealaltă pleoapă care uita să mai coboare buze pe haine de sunete ah neieșite în

ieri am ajuns acasă și n-am mai plâns. despre ce s-a vorbit ieri îți spun acum. una dintre rețetele nefericirii e speranța. speranța nu este totuna cu nădejdea. speranța e legată de dorință,

tânărul împărat își împărți grădina la sfârșit: soarele negru din ureche - prietenului scrib copacul negru - străinei cu care meditase la ora pieptenelui pasărea ciugulea mănușa încă

ieri am vrut să plec de cel puțin zece ori de la conferință. am notat cu greu s-a spus: există o rezistență incredibilă la a trăi. noi trăim în lumea incompletă a realității noastre

ieri a fost o temă grea la conferintă*! am venit acasă, am facut un duș și am plâns sub multă apă... deci: 1. viața e incertitudine (noi ne agățăm de certitudini, ne ecranăm, ne instalăm comod

E ora 22, ne întoarcem de la o plimbare cu tricicletele. În gangul din lateralul Mega Image-ului, ca din mijlocul unui turn de blocuri, privind spre cer, Cosmin strigă, simplu și fericit: -

ai fi zis că dealurile caramelizează liniile ferate curios de adânci acordeonul se supune mov stânjenelul e bogat în frânturile lui de viață clar-obscur doar norul pictat în spital stropește

corb aterizând în puful verde. dinții umflați ai florii riscă totul pentru o mușcătură firavă stiva de stâlpi moșește calea ferată, mărfarul cu pasărea pe ceafă admiră estetica liniilor pe care nu

de ce ești inertă ușă? vorbește cu ea smocul din păr de pisică zboară agale, expectorat de un vis se făcea curat, spițele monedelor cereau revenirea chipurilor, felina cu blană de iepure trăgea

el mă privește mai mult când îmi las capul pe birou îl aud cu spatele când își scoate napolitane trezind camera mică în care lucrăm un fragment din călăuza i s-a prins ieri de manșetă (nu

poate că timpul se îndoaie pe alocuri, în mlaștină rinocerul alb scoate la iveală un vas, lăcomia de-a te avea coexistă cu mine-cea-care-nu-am-nimic zazen, locul în care doar ești mi-a întors

era destul de devreme când i-am zărit pălăria cu boruri făcute sul din frunze de tutun viața mea devenise imposibil de plicticoasă meteorologii anunțaseră prima ninsoare cupola de sare a

cu cât te depărtai mi se făcea mai frică întindeam piciorul stâng în față, stând în șezut dreptul îl petreceam peste stângul talpa la verticală creșteam și coboram răscoleam podurile din

el mă iubea cu iubire nebună sub verdele îngropăciunii am aflat că nu mă mai numesc feliz, de azi-noapte chiciura s-a așternut în curtea școlii de chihlimbar, caut o articulație, ca să

Scurtă prezentare a celor doi copii: Ioan: 7 ani, slăbuț, fragil interior, cu un simț al onoarei foarte bine dezvoltat, născut parcă în scutece de cuvinte, vorbește întruna, are urechiușele