Poezie
năvodul numelui
1 min lectură·
Mediu
cu cât te depărtai
mi se făcea mai frică
întindeam piciorul stâng în față, stând în șezut
dreptul îl petreceam peste stângul
talpa la verticală
creșteam și coboram
răscoleam podurile din spatele rotulei
nu mai aveam timp să merg fără să văd
pădurea își aducea aricii tăvăliți în cenușă
în punctul secret nodul josefinei oscila
sub primul strat era o întrebare
numele avea șansa să-și strângă consoanele
vocalele astupau ieșirea din cer
042.801
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Monica - Nicoleta Făgețean. “năvodul numelui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monica-nicoleta-fagetean/poezie/91150/navodul-numeluiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Draga Cristina, am scos parola si ce mai era de scos, a ramas ce-a ramas... Multumesc mult, bine ai revenit in paginile mele, ti-am simtit lipsa.
0
cat ma rasfeti, Geta, strigandu-ma Anne!
tie care parca esti infasurata in lumina multumesc
mi-e dor de panzele tale, pe care le presimt
da, in ultima vreme folosesc niste combinatii foarte ciudate de cuvinte: parca mi se ingramadesc ca niste pietre de moara printr-o poarta stramta. consoane buluc.
ce bine ca esti aproape...
tie care parca esti infasurata in lumina multumesc
mi-e dor de panzele tale, pe care le presimt
da, in ultima vreme folosesc niste combinatii foarte ciudate de cuvinte: parca mi se ingramadesc ca niste pietre de moara printr-o poarta stramta. consoane buluc.
ce bine ca esti aproape...
0

De fapt, mi-a plăcut întreagă, dar aș fi scos de-acolo \"parola\".
Fii atentă că ai o greșeală de typo pe la final.