Jurnal
grădina
1 min lectură·
Mediu
mă mișc, între lucruri impermanente. ce eliberare!
e de ajuns să privesc carcasa peștelui zburător. fără mațe, e atât de aproape de mine
încui ograda secretă aflată în avalul pârâului. de ce aș scutura firimiturile în poala tunetului?
cu fereastra apropiată de mal, ascult sunetul larg. duminica e un mecanism perfect care ne cheamă pe nume...
005
0