Te asteptam in statie la 226;
Credeam ca voi putea
sa mai aud doar pentru secunde
glasul tau divin aievea.
Speram sa pot sa te ajut ca inainte
sa iesi din multimea de note zgomotoase,
sa te
A sunat telefonul... o data, de doua ori, de trei ori ... Intr-un sfarsit, un trup s-a miscat sub pled si o mana s-a intins dupa receptor pentru a raspunde.
\"Alo?... Daca nu
Te cautam neconsolata pe campii migdalate;
imi spusese oracolul ca ascundeai o taina mare,
aveai in captivitate ascendentul meu,
si fara el orice trandafir s-ar fi ofilit mereu
in mana mea prea
Nu pleca in noaptea prea lunga,
nu ma lasa prada
gandurilor abdsurde;
Eu te vreau doar pe tine ...
Nu e acelasi lucru daca poate
ochii sau mana mangaie;
Atingerea infioara,
dar lacrima
Am inceput un joc care a
degenerat intr-o iluzie perfida;
Tu nu mi-ai daruit decat petale afanisite.
Nu mai vreau sa stiu acum
cine a rostit cuvintele mai sterpe
sau cine le-a dat culoare
O noapte adanca o invaluia, nu-i dadea pace. Nici stelele nu mai straluceau ca altadata. Stelele din departari era acoperite de un bloc masiv de nori negri, amenintatori. O ploaie rece cadea ritmic
In bataia inimii mele
numele parea doar
o prelungire fireasca a lunii;
Iar eu nu puteam sa ma
desprind de soaptele tale.
In lumina fulgerului
chipul tau de rasfrangea
adanc in sufletul
Literele și-au
frânt aripile formând
un cuvânt absurd.
* * * * *
Suspinele au
căpătat un alt răspuns,
tardiv și uitat.
* * * * *
Sufletul prea plin
tânjește neștiutor
după un
esti departe de mine;
nu mai am timp ca altadata
sa te ghicesc fiecare capriciu,
sa te caut in fiecare fereastra.
as vrea doar sa te pot darui
uitarii.
13 noiembrie 2002
. . .
Nimic. Absolut nimic. Privea deznadajduita Sala Mare in timp ce cobora scarile grele de lemn. A privit cu dragoste aranjamentele din camera. Glastrele in care se aflau trandafiri,
Eram doar noi,
eu îți împleteam întâmplările pe firul vieții
unele stridente, țipătoare,
altele doar transparente, banale.
Tu stăteai cuminte
și te încruntai ușor doar când
scăpam firul
Ai crede că sunt
doar o ființă primară
cu emoții simple și ușor banale,
ce se zbate între aceleași limite convenționale.
Ai crede poate iar
că mă chinui inutil,
căutându-ți ochii
Cine poate sa inteleaga ce s-a petrecut ? Cui ii pot spune ca un vis mi s-a implinit ? Cine poate sa ghiceasca nebunia atat de placuta din sufletul meu fericit ?
Da, tu esti minunea. Ai aparut in
încredere înșelată
am crezut în visuri frumoase
cu feți-frumoși și trandafiri,
dar soarele mi le-a spulberat pe toate
în zori.
am crezut în viață
și am sperat în fericire,
dar am avut
vise uitate demult,
bucăți de viață,
amintiri sfâșiate de uitare,
dureri reînviate periodic,
pasiuni trezite la moarte,
paradoxuri depășite de progres,
scrisori de dragoste arse de soare,
A ascultat cineva sunetul tăcerii
în miez de noapte înstelată?
Chiar și în tăcerile cele mai adânci,
cele mai profunde,
se aude
mormăitul continuu al ceasului
vechi din perete,
Dedicatie: cu mult drag pentru Nic, Meral, Costel, Kopilotu si Oriana (multumesc din suflet…);
Era o dimineata superba de august cand urcam pe carari intortocheate spre cruce. Vedeam doar verde in
As vrea
sa fiu
un fluture
colorat
de spectrul
luminii
si tu
sa fii o
floare
salbatica
fermecatoare
de primavara
sa pot
sa-ti intru
mai usor
...
in suflet.
6
rătăceam pe țărmuri infinite,
purtată ușor de un vânt aspru,
nisipul rece îmi zgâria tălpile.
mă zbăteam între realitatea prea crudă și uitarea efemeră;
sufletu-mi frământa gânduri
viața mea nu e o prăjitură dulce cu mure
în formă de cupă.
are o formă nedefinită
de un mister
pe care nimeni nu-l poate pătrunde
cu ochii încetoșați ai minții.
e dulce-amară;
și
Era o zi obisnuita cand Radu a venit la mine in laborator pe furis. Nu l-am vazut, nu-mi iesea o formula (substantele din eprubete nu reactionau asa cum spuneau proprietatile lor). Gandeam cu voce
mă trezesc în zorii nepătați ai luminii
cu un nod în gât
și o stare subliniată de refuz.
razele soarelui temerare
au reușit să câștige înfruntarea grea
cu clădirea din față
și filtrate