Poezii

primul plugar e cel care a înțeles că sângele e cel mai bun îngrășământ, cel care știe diferența dintre fumul care urcă drept și cel care se târăște pe jos ca un șarpe lovit o, fondator al

zarva care-ți presează tâmplele gaițe vecini căței o faună prin care treci din inerție se oprește când închizi ușa și intri în acvariul invers unde poți să bei cafea peste ceai să

eu șutașu împreună cu fundașu ne-am prezentat freza cu gel și ciorapul cu buline la interviul pentru închiriere de elefant de circ nu e ceea ce vă gândiți nu suntem chiar așa de

în sala oglinzilor sfere de plastic repetă la infinit o lumină aburindă pe geamuri curge vast orașul pe raftul strâmb între o masă șchioapă și un ficus care repetă-n șoaptă secundele stă veioza

camera miroase a timp închis în borcan pe pereți covoare, pe lustră o muscă Încerc să evadez prin spatele retinei dar musca mă veghează ca ochiul lui Dumnezeu frecându-și piciorușele mulțumit când

m-am trezit nedormit cu un cui în ochi un câine în stomac latră și chiorăie oasele dimineții. piciorul cel mai îndepărtat flutură ca un steag pe monument. refuză să-mi aparțină. o statuie

m-am așezat ca un nepot cuminte lângă unghiile bătrânului am vrut să-i tai istoria: o lespede galbenă în straturi de os și tăcere de solz metalul a scrâșnit, foarfecele a cedat cu trosnet timpul

încă o lumânare s-a aprins lângă tâmpla ta încă o vertebră de ceară alunecând pe scurgere un an făcut scrum la marginea drumului obișnuit până la peco la masă te așteaptă aceleași două

închide ochii e toamnă afară câteva frunze de timp înțeapă orizontul tău destrămat încă de anul trecut hârciogul s-a făcut inel în jurul gâtului tău închide ochii nu mai sunt păsări

pe scena lumii vorbim despre indivizi acuzați de infracțiuni grave interesele unor măști cu ecou în străinătate se joacă fiecare personaj – inculpați de carton, cu nume de împrumut, mereu alții

la lumina portocalie a unei lămpi apare o armă tatăl familiei își duce soția și fiicele la interogatoriu toate datele acestei lumi zgâlțâite de țânțari fac să te scarpini în cap gândindu-te toate

mâini de părinți se desprind merg înainte goale în urmă trupuri mici aleargă chiote se lipesc la loc de un picior de-o haină zgomotul universului într-o palmă sus pe bloc funia mea tăcerea

în vis ți-ai udat accidental pantalonii acum te transformi într-un personaj cu telecomandă capabil să vizioneze sute de fețe vii și moarte în veghe experimentezi contrariul o

o persoană din șase va dezvolta o tulburare în timpul vieții cinci persoane exercită fuga la mărunta neputință seneca ar fi zâmbit aflând că steaua din tarot înseamnă speranța un înger înaripat cu

am început cu o masă strâmbă și o idee dreaptă am potrivit picioarele mesei cu ciocanul am potrivit și picioarele mele cu ciocanul cui cui cui zicea ecoul din capul meu de lemn dar mâna

de când a venit eclipsa, toate s-au făcut negre și mate din aer iese întuneric calul cu aripile carbonizate în formă de cruce zboară într-o tăcere prea mare pentru cer împăratul topit în

în beznă curățăm nisipul de nisip înaintăm cu vârfuri lichide în față se sparg valurile în spate cozile de pește lovesc aerul aplauze ne mutăm coatele de la unul la altul ne umplem pieptul cu