Poezie
cafeaua de stuf
1 min lectură·
Mediu
picioarele alb nisipiu
înfundate leneș în umbră,
îmi beau cu lentoare cafeaua
are gust de somn,
cald și plăcere
sub eșarfa de valuri reci
trupul dogorât își cere dreptul
e devreme, căușul palmei nu s-a trezit
aerul mă atinge timid
îmi descheie dorințele
\"I can\'t take my eyes of you\"
lipită de aripa unui pescăruș,
zâmbesc peste întinsul mării
într-o clipită mă lungesc pe linia orizontului
soarele, ca un sărut încins
mi se prelinge pe gât
îmi sorb amețită liniștea
cu gust de planor, amoros, azuriu
023641
0
înfundate leneș în umbră,
îmi beau cu lentoare cafeaua
are gust de somn, \'
o poezie care stă la marginea zilei
\'e devreme, căușul palmei nu s-a trezit\'
senzația de unificare cu orizontul și cu peisajul este urmare a confuziei dintre cele două lumi lumea somnului și a noastră....
numai bine