Poezie
antagonică
1 min lectură·
Mediu
și dacă ești femeie
în clipa iubirii te frângi
oasele tale delicate
de luptător cu sabia neascuțită
îți ies prin piele
prin coșul pieptului
și dacă ești femeie
împlinirea înseamnă să te lași străpunsă
să renunți să accepți
cuceritorul
cu zâmbete și capul plecat
amețită ca un fluture galben de-o zi
neștiind ce urgie va veni mâine
ce fapte grozave de arme
netrebuincioase nimănui
și dacă ești femeie
singura ta putere
e a trestiei goale în lumină
a victimei asupra celuilalt
care e sânge din sângele tău
doar că nu vrea să știe
002640
0