aș putea

știi, de fiecare dată când intru pe agonia trec să te citesc, ai tu darul de a colora atât de frumos imagini care dau liniște, imagini care strălucesc într-un fel aparte

mă bucur că scrii și că am șansa de a te citi

cu bine, frate mircea,


dana

Imagine fenomenală:
numai cu o busolă desenată în palmă
Lucruri inedite, apar dintr-o pasiune reală pentru ireal, privite dintr-o perspectivă a călătorului ce nu poate fi oprit:
sus în odăile ochilor aș sta de vorba cu tatăl tău
el mi-ar povesti copilăria eu i-aș vorbi despre pietre
apoi am deschide ferestrele rotunde
și-am sări fiecare pe câte un nor
ca pe niște cai albi
și-am pleca fiecare în altă direcție lăsând în urma noastră
dâre albe în formă de aripi
ca și când tu nu ai ști nimic din toate acestea
Am o rezervă față de \"dâre în formă de aripi\", e prea \"poetic\". Am citit cu admirație, las un semn, tama

nu are importanță ce ai \"putea sau nu să\" faci important e să scri tot așa și să ne \"vorbești și nouă despre pietre\" că ne interesează și am sări și noi \"pe câte un nor\" din când în când.

dana
ma bucur ca ma citesti-motiv in plus ca sa scriu:)

tamara
ai dreptate
am revenit la varianta initiala
pe care nu am trecut-o pe curat
esti o cititoare pe care si-o doreste orice poet

va multumesc




emir

te-am vazut abia acum probabil ca ai aparut \"dupä\"
foarte frumos comentariul tau prietenos si imbietor la
prietenie :)
multumesc
am sa incerc
o despre pietre ce greu e sa vorbesti