Mircea Iosub

alina : cine nu se plictiseste , cateodata te poti plictisi chiar in tumultul vietii . cand eram eu mic , teiul era deja mare , dura cateva minute sa ma catar in el :)

cristina : am postat textul la personale din modestie , deoarece n-am indraznit sa vad in el o `poezie` :)

Consider ca ne-am indepartat destul de mult de textul poeziei si chiar de literatura .

1. cine a spus ca sunt depresiv ? 2. din cate stiu , depresia nu are o cauza anume , deci de ce sa cautam una ?

Am folosit cuvantul `optimist` tocmai ca sa-ti arat ca in interpretarea mea , poezia descrie ceva pozitiv.

Nu stiu exact ce formatie culturala ai , dar termenii `neant ` , `fiinta` , `lume` sunt des invocati de Heiddeger , iar la el neantul este experimentat prin plictiseala , nu prin depresie . Iar nent si nimic nu inseamna acelasi lucru .

`acest nimic nu comunica nimic despre ceea ce esti tu de fapt,dincolo de fiinta`.la acelasi Heiddeger , nimicul poate fi asimilat fiintei . N-am inteles aceasta fraza : as putea fi si altceva dincolo de fiinta ? este ceva dincolo de fiinta ? sunt lucruri prea abstracte , care ar trebui poate explicate mai bine .

In continuare pasesti intr-o atitudine mistica , care recunosc ca nu e straina de textul poeziei mele . Visele pot fi ce-or fi , dar de ce sa-mi pun problema daca ma omoara ? Nu suntem in Matrix sa murim in realitate daca murim in vis . M-am visat de nenumarate ori mort , dar nici o varianta nu s-a indeplnit pana acum si-n plan real . Stii tu , moartea este doar un inceput ...

Multumesc pentru intersectarea voastra cu pasajul meu de trecere .

Maria , daca as avea raspunsul la intrebarile tale probabil ca lumea mi s-ar adresa cu `christosul` ... de ce starea depresiva trebuie vazuta ca efectul unei scaderi si nu al unui surplus ? Moartea e pierdere sau castg ? ... visele nu ma pot ucide decat daca le-as constientiza la nivel visceral . Toti suntem demoni in cautare de mai mult . Nimic nu trebuie ... nici macar sa fii optimist ... este o optiune personala pe care mi-o asum pana in tenebrele care m-ar putea reda neantului .

Florin , stii ca mereu te astept cu drag , chiar daca ceea ce-ti pica sub ochi nu este chiar ceea ce ti-ai dori .

Cu bine (incerc sa nu fac greseli , am 39 de grade ... dar sunt optimist)

stii , nu ma prea pricep eu la proza ,
dar mi se pare can nerealista trecerea de la `ce shmecher sunt eu ca-s milionar` la omu` spasit care sta de vorba cu orice om de pe marginea drmului , fie el si calugar.

Cred ca aceasta lipsa s-ar mai estompa dac-ai face din Mos Vasile o fiinta imaginara ... de exemplu , a doua zi nimeni n-a auzit niciodata de acest calugar sau staretul spune ca a trait un astfel de calugar cu vreo doua sute de ani in urma etc.

o `poveste` cu morala ... sa dea Domnu` sa fie citita de un `posesor` precum cel descris de tine la inceput.

Iuliana , ai dreptate , am `reparat` ...

Alina , ce e prea mult strica ...

asemenea si cu examenele ... deci , poate ajung si eu duminica asta ... cat despre alte `poeme` ...

Ma rog , sa spunem ca si eu sunt un cititor al acestei autoare , i-am citit tot ce a aparut in limba romana si inca ceva in engleza ...

N-am nimic cu citatul in cauza , vreau doar sa subliniez ceva despre `genialitatea` presupusa .

Sper ca-ti dai seama ca totul e fictiune ... e usor in anumite cazuri sa alunecam dincolo ... consider ca aceste pagini sunt `geniale` in masura in care Coelho este genial - ce scrie el este tot fictiune ... ambii autori folosesc un mod de scriitura pentru a percuta la public . Anne Rice foloseste romanele victoriene , stilul este cel din acea epoca pentru autenticitate , dar imaginile folosite sunt destul de kitch . Recunosc ca m-a captivat atmosfera , dar asta numai fiindca gust romanele de `mistere` . De exemplu , mie mi-a placut cel mai mult calatoria in `paradis` din `Diavolul Memnoh` .

Despre filme , aici te voi supara din nou , daca `Interviu cu un vampir` a beneficiat pe langa un buget substantial pentru o asemenea productie si de oameni profesionisti - pot spune ca filmul are imagini remarcabile (Lestat cantand la pian intr-o casa in flacari , camera aratandu-i printr-o perdea numai degetele descarnate). Al doilea film este unul de duzina , de a n-spea mana , fara nici o calitate decat cea de a prinde la public . De retinut ca Anne Rice a facut pentru BBC o miniserie interesanta pe acelasi subiect.

Vampiri din toate colturile uniti-va !

bine ai venit pe poezie.ro !

Mi-a placut mai mult acest text , anteriorul , cel publicat in volum , parca era o poezie pentru copii .

Ia aceste versuri ale tale

`Aleg partea luminoasă a culmii
orice păvază e de bun învățat`

ca pe-un motto si mult succes pe acest site ...

Un text care te scutura de luni dimineata . Cand ma gandesc ca azi concetatenii mei joaca Hora Unirii si citesc o poezie care incepe cu `fantome ciclice` ... parca e prea mult . Imi spun : trebuie sa continui .

Poezia mi se pare inegala . Daca `maruntaiele gandurilor uscate` intrece orice putere a imaginatiei (sau denota doar lipsa de cafea in venele mele - `ideea` , daca se poate vorbi de asa ceva aici , m-a prins) , verbul `a cloapsa` imi irita la culme neglijenta de a nu-mi fi adus un dictionar cu mine . In schimb `interiorul cerebral` mi se pare o imagine mai slabuta , iar la final nu inteleg `goana` (dar cate nu inteleg eu in dimineata asta).

Ar trebui facut ceva cu `ca gandesc` , doar daca nu cumva este o chestie programata (ceea ce nu m-ar mira).

Daca `nonrostirile` le-as mai putea intelege , in expresia `sugrumata in gat` ceva mi se pare de prisos , ramane sa vezi tu ce . Interesanta mi s-a parut alaturarea `gonite deplin` cu `in centrul forfotei` : in mod normal , esti gonit pe DEPLIN undeva intr-afara si nu intr-un centru (interiorul interiorului) ... o sinonimie intre `adunat` si `gonit` ? Urmeaza chiar o mentionare explicita a acelui `interior` , iar rima `gonite`/`prigonite` mi se pare tare slabuta . `Picaturi din lacrimile inchipuirilor tale ucise` - cred ca daca aceasta expresie ar fi fost intr-o limba straina pe care sa n-o inteleg ar fi fost mai bine ... oricum , acest vers mi-a placut cel mai mult din tot poemul (poate si fiindca , la fel , intelegerea sa mi-a fost total interzisa , dar am sarit peste intentia de a `rationa` asupra lui si i-am remarcat curegerea si frumusetea lui muzicala).

`Strigoii trecutului` suna bacovian , iar `fantomele` si `strigoii` sunt pentru cei mai multi cam acelasi lucru , iar faptul ca `strigoii` `spioneaza` , nici nu se poate concepe ceva mai firesc (pana si `trecutul` `nemantuit` se leaga firesc de `strigoi`) . Apoi , despre `scutura brutal` as putea sfirma cam acelasi lucru ... `Fulgii ingaduintei` suna in alt registru decat restul poeziei - mie mi-a placut oricum , poate mi-ar fi placut si mai mult in alt context. Nu comentez mai departe ... vei spune ca visez - prea mult .

Concluzie (optimista) : consider ca avem nevoie si de cate un astfel de text , dar asta nu inseamna ca doar o expresie violenta si neprelucrata ne va ajuta sa-i intelegem mai bine mesajul .

cutremurul m-a dus prea departe cu gandul ...

prefer sa cititi \"transcendente\" , desi nici \"transcendentale\" nu este gresit , dar muta campul de discutie : posibilitatea mortii , a cuprinderii ei in stramtoarea interiorului nostru ...

... mai bine ma opresc aici.

Hmmm , primele 6 versuri fac parte din repertoriul obisnuit al Mariei , atmosfera este aceeasi `necuprindere` romantica a unor infinituri care scapa unor imagini precise sau aceesi intimitate zborului (ascendent sau descendent).

Poate ca punctul cheie sta in - sărutul (care) trișează gesturile . De aici , imaginile incep sa curga intr-o simfonie , cu partituri mai dure , dar si cu multe fraze ce simuleaza intrebarea/cautare . Daca uvertura ne contopea in problematica , daca partea centrala ne-a cutremurat ca un scherzo in traire pura , finalul duce tensiunea mortii din planuri transcendentale catre abisalul personal ... primul este ca un \"zvon\" , al doilea este un \"gest\" , iar ultimul ni se prezinta ca un \"semn\".
Simfonia destinului suntem noi , intai ca o promisiune , apoi traindu-ne propria viata , pentru ca intr-un final sa fim numai interpretarea \"prezicerilor\" propriului suflet.

aici fugisi deci ... baieti , voi n-aveti somn ? ...
sa dormi macar o secunda pe o jumatate de atom

O lectura reconfortabila ofera `personale`-le tale ... am o mica `ajustare` : in loc de `o sa iasa` , poate suna mai bine `va iesi` ... mi se pare ca numarul silabelor in vers n-ar conta ... numai bine

Buna Maria ,

da , am revenit ... cum ? nu stiu nici eu ... dupa 6 luni mi se pare normal sa scriu (putin) altfel ... nu cred ca aceste `farame` sunt foarte straine de felul in care versificam inainte ... ne vedem azi (pentru detalii ...)

Sa stiti ca va asteapta un eveniment . . . cel putin partea literara este una si una , la medicinisti , o las pe Alina sa-si dea cu parerea .

Sper sa pic la examenul de astazi , pentru ca maine sa nu mai fiu nevoit sa dau proba orala si sa vin si eu ...

... P.S. : ce-as fi facut daca as fi avut examen cu domnu` Ceausu oare ? :))))

( prietenii stiu de ce )

A fost intr-adevar un cenaclu reusit . Daca cel de data trecuta poate a speriat pe unii , cei care n-au ajuns au pierdut clipele minunate ale acestei editii din Podul lui Pogor . Am fost impreuna si ne-am simtit minunat , cred ca acest lucru a contat cel mai mult , ce s-a mai intamplat pe langa nu a facut decat sa sporeasca farmecul .

Felicitari Alma & colaboratorii !!!

tu uti , dar altii vor avea grija sa-ti aminteasca ...

Acum , de ce sa ne lasam furati de prima imagine care ne vine la citirea cuvantului `lacrima` ?

Nu exista oare si lacrimi de fericire ?

Si inca ceva : oare nu ramanem fara respir in fata unei mari bucurii ? in fata unei surprize ( chiar si a uneia ) placute ?


Eu vad cele doua strofe ca pe un dialog . Pe prima as putea-o imagina ca o descriere a saptamanii ( Patimilor ) pe care o parcurgem ... de fapt primele trei versuri .

de aici privim cu transcendentul coboara spre pamantesc , lacrimile de care este vorba deja apartin `verdelui` - pamantescului - si `palmelor` - umanului .

A doua strofa ar presupune ridicarea omului spre cele divine

, motiv iarasi de bucurie , nu numai a noastra , ci si a celui care ne zambeste din umbra ...

Ceea ce imi place cel mai mult la acest poem este faptul ca imi este imposibil sa selectez un grupaj de versuri si sa spun ca in acestea se joaca intreaga poezie .

Nu exista un centru , este o poezie `inelara` , in care orice punct isi are rolul bine stabilit , formand acea unitate de `ventricol` , ce trebuie inteles el insusi mai intai pentru a pricepe inima si apoi intreg organismul .

Privesc astfel prin lumina cum se desfasoara venirea primaverii : intai sunt cuvintele noastre , pe care le `infasuram` in casute , pentru care putem lasa orasele in urma ; nici primavara nu sta , ea `prinde radacini` , `creste` acolo unde am agatat-o noi initial .

Si bine-nteles , o data cu primavara , va trebui sa ne schimbam si noi , de aceea

ma dau peste cap
si plec

Vin si eu cu o precizare administrativa : ai grija cum te faci vazut , deoarece regula pe acest site este ca textele scrise cu majuscule sau avand doar titlul scris in CAPS sa fie refuzate ... de multe ori fara sa se mai ofere si motivul .

Mai am o intrebare : textul tau se vrea a fi patruns de fior liric sau de fior satiric ? Mie nu mi se impaca

`Becali-și trece mîna prin păr și mestecă un măr`

cu

`Pe frunte o limpede sferă de sudoare ...` .

Cred ca ar trebui sa-ti gasesti o `politica` adecvata , e greu sa imbini toate gusturile intr-un singur poem atunci cand esti abia la inceput .

Daca tot e vorba de distinctii si semnificatii , mie-mi pare ca `li` ar desemna o masura a distantei dintre stele , dar s-ar putea sa fi vazut cam multe filme SF :)