gând mocnit
hieroglife pierdute-n visarea fără sfârșit iarna omului
Întuneric și lumină
Stai întins în pat și dormi, ușor dezvelit, de aproape o oră. Era lumină când mama ta te-a luat în brațe și a început să te legene, în timp ce tu încercai să-i răspunzi prin gângureli dansului
pijamale perne și periuțe de dinți
nu trăiesc eu cânt în sărutul iubitei îmi cutreier stomacul cu glasuri de copii sărind de la un portativ la altul îmi place mâna ei pe piept pe buze fără memorie câini se scurg pe melodia
poem personal
e 11:11 și e 15 iunie cu siguranță e 11:11 și la tine dar eu sunt pe o bancă în copou mănânc un covrig beau cola și mă gândesc la tine oare ce-aș gândi dacă aș fi la aeroport sau pe o stradă
de 1 iunie
și-mi plac la tine buzele pline scăldate de lună și palmele tale sărate cum mă întind pe spate și pielea nebună cu ochii inchiși te-ademenesc în vis te iubesc
lecția de magie
știm de la școală că un electron în mișcare creează câmp electromagnetic în corpul nostru acționează forțe nevăzute einstein a demonstrat că lumea este făcută din energie dacă ținem palmele
frutisima
dear reader (întrerupem programul matinal cu un scurt anunț) acesta nu este un poem nu te va ajuta să scapi de fumat nu vei uita cafeaua pe foc și nici nu ține loc de băutură nu-ți promite
e v a n e s c e n c e
121 când sunt beat mereu urc spre tine știe paznicul grădinii botanice atunci când iubești nu contează ora noi ne călcăm pe rând dansând pe la nunți și tremurăm de frig vorbind despre îngeri
lacrimi la inimă
sunt îmbrățișat de un om cu mască mâinile lui formează cuvântul tată tată răspunde ceva din mine tată tată doar o respirație
bolnav bine temperat
39,6 grade oglinda nu mai seamănă cu o oglindă m-am aruncat de la trei am pierdut din vedere apartamentul am stat cinci ore cu termometrul în gură l-am scos odată cu acul seringii dacă n-aș tremura
nimic doar ploaia
tocmai azi când fac atâția ani câtă conștiinciozitate mi-am făcut temele la mate și la franceză teiul din față imi apare un monstru de la bază până la etajul patru dimineață a plouat și afară sunt
lou
a început într-o noapte cu lună plină erai pusă pe ceartă iar eu te aprobam deși nu eram de acord cu tine peste câteva seri mi l-ai prezentat pe fostul pe actualul tău prieten și m-ai întrebat
lou
cu tine totul a mers ușor încă de la început ca încălțatul unor cizme cu scai da acelea pe care mi le calci mereu să vezi dacă mai sunt cu tine de fapt vrei să-ți sărut ochii ca să fie mai
lou
știi ... câteodată când beau vin fiert îți simt în toropeală gustul buzelor deschid ochii dar nu văd decât zăpada așa că trec la următoarea cană de mult nu m-ai întrebat dacă-mi mai este dor de
despre poezie numai de bine
m-am săturat să sar de la un poem la altul metafora e afară și urlă LINIȘTE când suferă de plictiseală cerul e cartierul în care visele noastre fac trotuarul printre îngeri
de-a îngerul păzitor
am un înger care atunci când mă vede își duce mâinile la spate și dă neputincios din umeri steaua mea e-n altă zodie-ntr-o beznă-ndepărtată eu îi mai arunc câte-o faptă buna iar el își desface
pagina lui N
ninsoarea este un izvor nesecat de inspiratie ca scolar neglijent m-a cuprins nelinistea universului el face negot de cuvinte dovedind multa neliniste
apocalipsa după nimeni
nimeni nu știe să închidă ușa pașii lui se îndoaie în x-uri mărunte lumea se așează sub linie cu identitățile inversate n-am putere să răsfoiesc un chip cota nu poate fi găsită în depozit șiruri
jocurile ploii
Plouă . E rece ... și e bine . Sunt ud - nici nu vreau să mă usuc . Când natura se afirmă , omul trebuie să tacă . Singurul prieten în acest moment ești tu . Iar tu nu ești acasă . Plouă . Plouă
sărut karmic
mă înfășor în simțuri ca un hippiot în visul mescalinei ghicind transparența palmelor înfipte în paradis iată omul care se pogoară de pe Babel presărând în viteză bulevardul cu imagini
metanimicuri
sunt un pix răsfățat care-și potrivește la inel toate parcurile lumii toate cărțile blonde cu șolduri trecute prin foi
Exerciții de observație
Preaviz pentru cititor - am un ( prost ) obicei de a prelungi evenimentele dincolo de ceea ce s-a întâmplat cu adevarat . Rog pe cel din fața acestor rânduri să-și așeze limita acolo unde crede el de
pentru om a fi este o sarcina
despe om nu putem spune ca este - ar trebui sa spunem ce este dar el nu este ceva anume - nici macar piatra nu este dar putem spune ceva despre ea la om poti spune cum tinde el sa fie ce face
IASI - paradisul vazut din interior
Doua luni de zile . Da , doua luni de intalniri saptamanale avand un singur tel : perfectiunea . Si a venit si ziua de vineri . In esenta , o zi ca oricare alta , ceva mai senina ca cele precedente
un bit , la urma urmei
un bit nu are culoare dimensiuni sau greutate si poate calatori cu viteza luminii bitul reprezinta cel mai mic element atomic in lantul ADN al informatiei este o stare de lucruri : pornit
Femeia cu parul rosu
Da , femeia cu parul rosu tocmai fiindca sunt mai multe . Cine le poate sti pe toate ? ( Cei care s-au gandit la Madalina Manole , deh , e treaba lor , trebuie sa tina si cu valorile autohtone cineva
Eseu spontan despre rostul iubirii
- divinitatea cea mai veche (Platon) - cauza lumii (Mahabharata) - arhitectul universal (Hesiod) S-a spus ca tot ceea ce noi cunoastem despre
o intrebare care (poate) ucide
Creatorul e ca o musca pe tavan . Vede tot ce se intampla sus , dar nu se poate uita la cele de pe podea . Poate ca cea mai fascinanta apropiere a omului de intuneric este misterul ca amandoi au
cuvintele
am ingropat versurile sau cuvintele nu mai stiu sa urle ?
