lou

știi ... câteodată când beau vin fiert îți simt în toropeală gustul buzelor deschid ochii dar nu văd decât zăpada așa că trec la următoarea cană de mult nu m-ai întrebat dacă-mi mai este dor de tine nici eu nu te-am sunat să ți-o spun câteodată când camera devine prea grea am impresia că ai venit iar întind mâinile dar n-au pe cine lua în brațe așa că le pun nedumerit în buzunare aceleași pe care le doreai numai pentru tine în serile când nu puteam scoate două vorbe câteodată când îmi reușește vreun vers ți-l dedic știind că nu-ți face plăcere și ți-l recit până mă ia somnul a doua zi nu trebuie să pari așa încruntată știu să ghicesc un zâmbet în spatele acelor riduri curând vom fi iar împreună