e v a n e s c e n c e

textul asta are ceva aparte / care mie mi se pare foarte bun. laud in special ultima strofa, prima este oarecum introductiva iar cea de mijloc de-a dreptul moarta.

\"pentru noi (supra)realismul este un film de dragoste printre cartofi prăjiți și popcorn
și brânză topită
noaptea minunile se-ngrămădesc în taxiuri
sună-mă\"

mai trec,
RA.

buna andrei si mersi ca te-ai aplecat peste textul meu. ai dreptate , prima strofa introduce oarecum in atmosfera , iar finalul , mereu mi-au placut finalurile :)

permite-mi sa te contrazic in aprecierea pe care o faci celei de-a doua strofe , cu siguranta nu e o elita estetica , dar nu e nicidecum moarta . fiind vorba de o personala , poate fi considerata chiar trunchiul , mesajul , caruia apoi i-am cautat valuri de poezie pentru a putea fi publicat aici . doar o parere :)

un ultim multumesc de trecere ...

si io vreau sa sun, dar nu stiu de ce, mai mereu e ocupat

taxi-uri mai sunt, mici submarine galbene, purtandu-si de colo colo minunile, parca din ce in ce mai putine sau doar noptile sunt din ce in ce mai lungi

uf, poezie, personala, ce-o fi ea, dar m-o scormonit pe dinauntru deodata, brusc.

si nici macar cuvintele mele nu stau la locul lor sa le pot pune-ntr-un comm linistit

mai bine vorbeste cu Patronu\' si pentru mine. sa prind macar o data linia libera.
s-apoi oi zbura...

mai incearca Florinel , cu cat incerci mai mult submarinele vor fi tot mai galbene , minunile vor fi tot mai minunate , iar noptile vor zbura repede si vor lasa loc luminii :)