Poezie
anatemă
jurnal apocrif 59
1 min lectură·
Mediu
acolo unde aerul încă tremură-n continuarea
ultimelor vibrații ale sunetului unui
cântec divin care s-a stins de mult
poate că aștepți – însăși divinitatea revine
dar insesizabilă trecerea ei
nici semne pentru mai târziu nu lasă
acolo să aiurezi rostind numele meu
să adormi din picioare gândindu-te la mine
să leșini în somn visându-mă
să mori în brațele fantomei mele
(GARA DE NORD, ianuarie 2006)
033.224
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 65
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “anatemă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/175435/anatemaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Am ramas cu gandul la evanescenta aceea, sigur era o bataie de aripi, lasand in urma cristale marunte de praf divin. Am auzit ecoul care a lasat intreaga fire sa amuteasca. Fara sa-si dea seama. Cred ca e un lucru atat de inalt, ca nici vocile intregii lumi nu ar atinge visul cladit in picioare.
0
vers dezbracat de metafore dar cu sensuri adanci
in radacina trairii, a realului, cuvantul patrunde taine divine, blestema incantarea de a muri de fericire in brate ce poarta insemnul osandirii…
va citesc!
cu tot respectul
Anana
in radacina trairii, a realului, cuvantul patrunde taine divine, blestema incantarea de a muri de fericire in brate ce poarta insemnul osandirii…
va citesc!
cu tot respectul
Anana
0

Ela