Poezie
brate pline de reni
...
1 min lectură·
Mediu
eram atat de tanar de aproape
renii mei erau inalti cat o grozama
de parca rasuflarea se-mpiedica-n zapada
cand ii bateam naprasnic sperand sa nu adoarma
si ridicam un templu pe rasuflarea lor
si ma rugam de alb sa te invie
asa cum imploram o luna plina
prin umbra mamei in copilarie
se risipeau altare la fiecare pas
aceeasi oaza parca imi promiteai inalta
ma inveleam in blanuri si murmuram absent
nemaistiind cenusa pe care ochi se poarta
imi desenam uimirea intr-un tipar vetust
cand ma lovea cuvantul ce insemna acasa
preabunii reni cadeau impiedicati de somn
si ii purtam pe brate si le strigam sa pasca
si era greu sa nu intreb nimic
si-mi sangerau ferestrele-n priviri
prin mine
renii uluiti
erau un trist convoi
de miri...
065.719
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Leoveanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Leoveanu. “brate pline de reni.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-leoveanu/poezie/47941/brate-pline-de-reniComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
te-ntreb:
oamenii se nasc pe coarne late de ren
ce matura cerul cu coltii
de la capatul de sus la cel de mijloc?
raspunzi?
atunci raspund eu:
da,
oamenii mor pe coarne de ren
imitand rasul puilor
al tenebrelor ce ingrozesc visele masturbate ale copiilor
fir-ar mama lor de reni
cu coarne de ren
oamenii se nasc pe coarne late de ren
ce matura cerul cu coltii
de la capatul de sus la cel de mijloc?
raspunzi?
atunci raspund eu:
da,
oamenii mor pe coarne de ren
imitand rasul puilor
al tenebrelor ce ingrozesc visele masturbate ale copiilor
fir-ar mama lor de reni
cu coarne de ren
0
\"nemaistiind cenusa pe care ochi se poarta \"
SUPERB! toata poezia e o bijuterie. bravo. f frumoasa
cu drag
Alina
SUPERB! toata poezia e o bijuterie. bravo. f frumoasa
cu drag
Alina
0
OB
Maestre, prietene, mi-era dor de o poezie!
0

si-mi sangerau ferestrele-n priviri \"
o tristete asezata pe...bratele intinse dupa un Mos Craciun absent de la datorie.
Chapeau!