Miclăuș Silvestru

De-ți place vinul roșu Și știi că-ți face bine, Nu-l bea fără măsură! Te face de rușine. De-ți place vinul roșu Lângă bucate bune,

din tot aurul ce l-am avut mi-a mai rămas un pumn pe care îl arunc într-un ceaun cu apă să fac pruncilor din casă poate ultima mămăligă cu seamă când foamea e cumplită puțina mămăligă-a mea de

n-aș mai fi fost eu fără numele curios pe care doamna de după separeul mare de sticlă mi l-a scris pe certificatul de naștere ar fi bine să merg acum să-i mulțumesc ori dimpotrivă să-i reproșez așa

Râvna-n dragoste e pasiune Pasiunea-n dragoste e nebunie Nebunia-n dragoste e gelozie Gelozia-n dragoste e ură Ura-n dragoste-i mare păcat Păcatu-n dragoste-i plăcere Plăcerea-n dragoste-i

sunete stranii în cuib de ciocănitori la ora de prânz - rezistența fizică în partide de ping-pong

Vaca bună pentru lapte E hrănită-un pic aparte; Ceea bună doar la jug Anu-ncepe... tot la plug.

Locu-n care toate-s gratis, Apă, masă și cazare, Fără trudă prindem "praxis", Gazdei-i stingem dorul mare.

nasul pe sus al trufiei ce se scaldă într-o mare de banal neajuns de niciun deget cu inel de aur merită doar o batistă chiar neparfumată să ascundă ce se scurge iarna și nu parfumul coapselor

Medici din orașul nostru După probe vaccin - doliu Au decis ca-n trupul ostru Să conserve-un dram... de-orgoliu.

fiecare pas cu graiuri suprapuse-n armonie stas - până și disonanțele c-un farmec deosebit

Stropi de apă-n el adună... Am un martor, mândra lună, Corpul astfel i se-ngroașă, Iarna-i este mamă, moașă.

Nimeni pe baltă – în copca pescarului luna sub crustă * Balta pustie – numai fulgii viscoliți pe gheața groasă * Pescar pe baltă – fulgi dispărând pe lună în apa

Munca le-avansa anevoios Căci turnau betonu-n dale. Zbirii i-njoseau pe cei de jos C-un limbaj... scos din canale!

Un vânt răzleț umpluse zarea Cu picuri reci, apoi cu fulgi, Dar ochiul meu crezu că-i marea Cu valuri... ornamente-n dungi. În vis... îmi alungai dorința Nevrând curatul adevăr; Tăcut, îmi