Miclăuș Silvestru

Școala închisă – la-nălțimea gardului ajunși nămeții * Pisica-n casă – adăpostiți de garduri nămeți în creștere * Lecții terminate – peștera școlarilor scobită-n nămeți * În locul

Prin văzduh plutesc spontan, Spațiul lor nu-i cu hotare, Niciodată cu vreun plan Și nici proprii propulsoare.

Doar o lege e-n natură Pentru cei ce n-au măsură Nici la bani, nici la avere... E abuzul de putere. De putere n-au în brațe Când vor totul să înhațe, Cum sus-puși ei sunt și

Zice-un cântec - binișor - Nu beți mult - doar câte-un pic; Și-uite-așa... ușor-ușor Tot rămânem fără... 'Nic!!!

ofer trandafiri din fața casei mele spune-mi, îi primești? știu că ai cumpărat „Cum să ne-ngrijim grădina” mai mult decât din carte dragostea florilor o vei simți pătrunzând prin porii pielii

și inima îmi stă pe gânduri uneori destul de des e drept că doar metaforic ce m-aș fi făcut altfel trăiesc sentimentul aproapelui poate mult mai intens decât strictul necesar cu întrebări

Baladă tristă în iarna blândă Îndură-ntreg poporul, Căci tirania și mârșăvia Colții-și arată ultima dată. Și mușcă tare inima mare, Din rană curge lacrimi și sânge, Moarte aduce, nu pune

feluri de brânză tăiate-n cubulețe pentru gustători - feliile de pâine și ele bucățele * bătrâni amândoi lotul de folosință dat în arendă - cu-înțărcatul mieilor laptele pentru brânză

un individ poate deveni celebru când rezultatul muncii sale creative este considerat desăvârșit... de mii de ani se-mpart săruturi cu dragoste, prietenie, ori durere; nu este fiecare

Să trăiesc un pic mai bine, Chit că sunt flăcău tomnatic, Vă spun clar că mi-e rușine Să tot fiu... sclav democratic.

Ca mulți — am înțeles greșit democrația: Nu-i lipsă de respect — de sine, ori de alții, Față de crezu-n care s-a născut soția — Ci-i stimă față de josnici și de prea-nalții. Voi scrie

M-a-învățat tătucu-odată să scot vinul cu furtunul și-am văzut la acea dată că des face... pe nebunul. Trag o dată mai vârtos să îl scot din lâncezeală, el nu vrea, e arțăgos și iar trag...

nebunule mi s-a adresat azi medicul personal de familie muncește mai puțin c-ai să-i dai ortul superiorului tău popii ți se-ncheagă sângele-n palme globulele albe-s mult prea multe or să

Pentru-o palmă-nfrigurată, Dacă-i bine măsurată, Lâna toarsă-i împletită De-o bunică iscusită.

printre fulgii viscoliți mă strecor la geamul tău, sunt ca mine ei- vrăjiți, doar că eu oftez din greu. mă unesc cu ei și plâng alipit de flori, la geam, al tău creștet nu-l ajung, ești la mijloc în

Biroul meu e-o hală mare; Acolo unde roțile dințate Ajung hidoase și murdare, De șpan urât și dur necurățate. Adopția le-o fac îndată; Odrasle-mi sunt, le dau a mea-ngrijire: Le spăl și curăț

Și în zile mai ploioase, Cu-o gândire futuristă, Până-n măduvă de oase Vali-a noastră-i comunistă.

țâr/țâr țâr/țâr bună Pathye tu ești dragostea mea sunt în holul secției da la telefonul public nu nu mai e nimeni lângă mine și eu te iubesc mult mult de tot nu nu mi-au scos-o