Marius Surleac

Îmi place efectul poemului tău, structura contrastelor, liniștea ce-l cuprinde într-un fel de nepăsare, un fel de spleen, și agitația interioară. Oricum, cred că ultimile două versuri strică din efectul despre care vorbeam - din punct de vedere estetic cele două mi se par în plus, parcă sunt o cu totul altă poveste deși scopul e clar că nu acesta.

Cheers!

Dănuț, textul de față nu cuprinde definiții, e nou și întreg. Cât despre spirală, spirala despre care vorbești tu e un alt tip de spirală și are sensuri atât ezoterice cât și fizice. Sugestia mea aici era una cu sens hipnotic. Mă bucur că ți-a plăcut. Mulțumesc!

Liviu, mă bucur că ți-a plăcut. Hipotalamusul respectiv nu l-am folosit doar ca să dea bine la construcția textului, și din punctul meu de vedere nu e un clișeu. Probabil că mulți dintre cei care îl folosesc se gândesc doar la cât de trendy-frendy este. Eu l-am folosit în strânsă legătura cu ideea textului și m-am referit în cazul de față la funcțiile hipotalamusului, în special la secreția de gonadotropină - funcțiile acestui hormon sunt cunoscute. Cât despre magnetizant - eu văd lucrurile din punct de vedere fizic, mai departe e de la sine înțeles. Mulțumesc pentru semnul de lectură

Mihai și Alice - rămâne stabilit simplu, fără getting high. :))

Now looks better.

Cheers both!

gata, have changed that orgasm! Cred că acum e mai ok și sugestia e mai comprehensivă.

Mulțumesc amândurora!

Mihai, Alice - vă mulțumesc în primul rând pentru comm-uri, pentru părerile referitoare la acest poem. Mă bucur că v-a plăcut, însă ultima parte știam că va fi criticată, dar e pusă acolo cu un anumit motiv - it is about getting high. Dacă știți cum arată spirala lui Arhimede, atunci se va înțelege scopul ultimei strofe.

O să iau în considerare sfatul vostru și voi lua o decizie în privința asta.

Vă mulțumesc,
Marius

Deși inițial, elementele componente par să nu aibă vreo legătură unul cu altul, se observă spre final că sunt destul de închegate ca imagistică și transmit același mesaj sugerat de titlu. De altfel, nuanța un pic urbanistică și fluxul intern, acceptarea trecutului și optimismul îndreptat spre înainte, fac din acest poem unul plăcut.

Însă, unele elemente sunt un pic forțate cred eu: \"nasc o bancă\"; \"liniștea/ este trasă afară de păr\" - parcă nu se potrivesc contextului. Dacă ar fi fost tratat tot poemul în acest fel, atunci nu era problemă; dar până la ultimele două strofe estetica este un pic mai diferită, mai expresionistă.

și ar mai fi un mic typo: \"satelit\" în loc de \"satleit\"

Cheers!

Îmi place construcția lirică a poemului și simetria de undeva de pe la mijloc. De altfel simplitatea sa aduce un plus lecturării.

Felicitări Leonard. La mai mare și să iasă foarte bine eventul, mai ales că dispune pe lângă lansare și de teatru și muzica bună a celor de la Warganism.

Un poem cu o fluență deosebită, calm și destul de vizual de altfel - cum sunt și restul poemelor tale. Ce nu-mi prea place ar fi verticalitatea construcției din sfârșit:

\"eu
care
mă
doresc \" - cred că se poate restrânge într-o singură linie pentru a păstra aceeași formă, și pentru a fi mult mai evidentă ideea, sugestia, se poate lăsa ca un vers liber cu pauză după precedentele.

Cu plăcerea lecturii,
Marius

Un poem interesant - surprinde o detașare plăcută și un impuls vizual destul de bun. Cred că mai poate fi îmbunătățită sintaxa. Oricum - nice!

Marius, ai greșit mult utilizând titlul de \"suprarealism\". Eu am intrat pe text să văd ce poem suprarealist ai scris, că sunt un mare admirator al curentului, dar sincer chiar și explicațiile tale nu fac decât să aprindă spiritele - poemul de față nu are nici un pic de viziune suprarealistă. Nu trebuie să o iei în nume de rău, dar Alexandru are foarte mare dreptate. Eu aș sugera să-i citești pe cei mai sus enumerați (membri marcanți ai suprarealismului) dar și suprarealiștii români ca Trost, Luca, Naum, Urmuz. De asemenea, dacă nu aduci o schimbare în care să scoți ceva suprarealist aici, ar trebui să schimbi măcar titlul.

Mădălina, nu sunt generos deloc în situația de față. Structura respectivă e ca un schelet în jurul căruia elementele componente levitează în forma finală dar nu sunt conectate între ele, scopul fiind acela al prezentării lor în detaliu.

Mie unul îmi plac textele care sunt altfel față de restul - smart.

you\'re welcome!

Un poem pe cât de vizual, pe atât de bine construit - elementele se combină plăcut și urmează firul logic de la un capăt la altul. Expresionismul se combină foarte plăcut cu suprarealismul, scriitura are nerv, fluență și observ un accent puternic pe tehnica contrastului. O atenție deosebită și pentru detalii, iar planurile se întrepătrund pe o axă a focalizării dinspre departe spre aproape, sau dinspre interior spre exterior.

Mi-a plăcut.

Well done!

Elementele care trebuie șlefuite sunt, în opinia mea:

\"Sună-ntr-o doară\" - cred că ar mai fi de lucrat la acel \"sună\" și aș sugera scoaterea lui \"doară\" din context (nu dă bine)
\"chemări/ Minore\" - alăturarea celor doi termeni îmi dă senzația de lipsă de inspirație, și nu pot să zic că e întocmai una bună
\"În pahar\" - nu prea își are locul acolo, deoarece nu se face o legătură cu primul vers din strofă.
\"Lăsată, așa, de frumusețe...\" - cred că e în plus și strică din imaginea totală a poemului, și din sonoritate
\"Și se lasă...deși e păcat\" - nu face legătura cu precedentul

Totuși, \"Fumuriu, înspre seară/... Pianul\" - ar fi singura analogie cu jazz-ul.

Cred că v-ar prinde bine să găsiți liantul pe întreg parcursul poemului, deoarece sunt elemente care par din cu totul al plan și asta nu face decât să tragă în jos tot conținutul.

Prelucrat cred că ar ieși mult mai bine.

Cu prietenie,
Marius

O scriitură cu nerv care dispune de un ritm excelent, ca în majoritatea poemelor tale Adriana. Așa că, păstrez liniștea și mă opresc aici - mă apuc să-l mai citesc încă odată.

Bravo!

Domnule Adrian, credeți-mă că știu ce spun.
George, mi-e mi-a plăcut mai mult \"antipoezia\" ta pe care ai postat-o prin 2008 parcă - acolo limbajul e un pic mai avangardist și mai bine construit. Cred că dacă ai respecta cât de cât aceeași tehnică aici, ar fi mult mai ok.

Cu prietenie,
Marius

că să revin pe text și să ne raportăm doar la stadiul de antipoezie, cred că textul ar avea mai mult de căștigat dacă s-ar elimina elemente de genul: \"ro-men-ia\" - chiar și ca simbolistică
\"na-ți-o mie dă-ți-o ție\" - strică rău textul, chiar dacă ludicul are altă intenție
\"hello,/ romania!\" - e foarte fals și nu oferă o forță necesară de început, cum ar trebui
rimele - la fel, ca alegere și dispunere în context ar dori să se apropie de antipoezie dar ca stil nu

Punctele forte sunt elementele de ludic care respectă întru-totul ideea, după cum și Mihai a menționat, și părerea mea e că limbajul mai apropiat un pic de rustic ar aduce un plus textului.

Cam asta e ce am de spus despre text - în situația dată.

Marius

tonul meu nu a fost deloc unul de superioritate și nici intenția. Totul a fost pe text, am căutat să văd în primul rând unde e manifestul iar dacă apărea în subtitlu \"antipoezie\" atunci poate reacția era alta - mă așteptam la ceva mult mai serios, mult mai \"manifest\". Atunci, îmi cer scuze dacă a reieșit altceva din comm-ul meu, iar intenția nu a fost una de jignire ci pur și simplu am răspuns tonului.

Se pare că nu știți să primiți comentariile fie ele negative iar tonul dumnevoastră este unul lipsit de bun simț.
Păi ce, dacă nu doreați și astfel de comentarii atunci există opțiunea de a opri șirul comentariilor.

E clar de ce se duce agonia de râpă - pentru că oameni ca dumitale dau \"feedback\" tinerilor autori sau celor noi care sosesc pe site, și nu acceptă decât comentarii care să preaslăvească, ca în vremurile nu de mult apuse.

Iar dacă îți zic cât e de superbă antipoezia matale, cât de bestială și inteligentă, cât de surprinzătoare și inovatoare, cât de estetică, cât de subtilă - o Doamne! - te simți mai bine?

Și după ce nume antipatic mă uitam eu?

și? - unde e manifestul, unde e poezia, unde e stilul? Care e scopul?

Bine zis: \"scriitură-murătură\" - singurul lucru adevărat