Marin Corneliu Dobre

Trec prin lume-nsingurat evitându-ţi turmele, Poate că te-am supărat căutându-ţi urmele. Cerul verii înstelat poate să te-ncapă, dar şi cel înnourat mânia-ţi ne-arată. Stau de-o viaţă tot pe

Când vă va fi dor de mine din grădina cărţii culegeţi-mi cu ochii cuvintele. Dacă veţi avea destulă răbdare şi iubire mă veţi învia din morţi ca pe Lazăr, iar eu vă voi dărui din cupa

Îmi pare că mă trag din pasărea măiastră Căci prea se-ntind de multe ori mâinile-a zbor Și prea mă-mbată și mă cheamă înaltul zărilor Să-mi tai din nouri spre lumini cărare Și prea doresc în taina

Pământul doarme și mi-a lăsat mie grijile lui. Mi-a spus să urlu dacă zăresc vreo licărire de nebunie pe chipul posesorilor de arme nucleare. Mi-a dat în grijă să

Bat ca Orfeu, cu pumnii în Porțile Trecutului și strig: ”Lasă-mă să-mi caut mama și tatăl; Dă-mi din oglinda lacului chipul meu cu pistrui; Întoarce-mi diminețile de vară fără sfărșit și

Eu stau pe malul lacului, dar cu privirea întoarsă către mine. Ca un bizar Gargantua, eu admir lucirea de ape din inima mea. Răsturnate văd alte maluri, alți pomi și alt

Pe muntele Golgota, sufletul meu iți ștergea sudoarea, și-ți cerea să-l lași să mai ducă și el crucea. Voia să sângereze

Din semințele sufletului Aș vrea să se nască miliarde de porumbei cu ramuri de măslin în cioc. Să zboare peste ziduri de închisori, pe câmpuri sfârtecate de bombe, printre

La marginea cartierului nostru, aproape de podul de peste lac, dincolo de care începe câmpul, se vedeau urmele arse de timp, înnegrite ale unei temelii de casă mare. Ciudat

Te(r)minasem șapte clase - cât cuprindea pe atunci ciclul gimnazial – după modelul rusesc și stam pe maulul (?) lacului. În suflet simțeam un gol și o împietrire, încât dacă m-ar fi tăiat cineva nici

Pe malul lacului, sub umbra rară zăresc un copil ce seamănă cu mine (mai mult decât copilul

Mă caut pe malul Lacului Tei În toate diminețile de vară, Dar clipele cu valuri tremurătoare Imaginea de mult mi-o întunecară. Mă caut prin ierburile pe câmp înverzite, Dar clipele ca niște

Mama mi-a spus să n-am teamă, Trupul meu nu va fi sfâșiat de balauri; Dar să am grijă să nu-mi fure timpul, Atunci mă vor încinge lanțurile

Se pare că pe lac se adună mai multe stele așa cum se adună și visurile mele, de aceea în noaptea de vară, aici e mai multă lumină lină, iar gândul cunoaște mai multă tihnă. Se pare că stelele