Taina Mântuirii de la Crăciun la Rusalii
Taina Mântuirii de la Crăciun la Rusalii de Marin Corneliu Dobre Ciobanii s-au arătat cu totul uimiți, Fiindcă steaua din poartă lucește ca un far. De când s-a născut pruncul lăudat, Ieslea s-a
1 Iunie
Fetiţele mele şi feţii mei din toată lumea, de ziua voastră ,caut cele mai curate bucăţi din anafura sufletului şi vreau să vi le dăruiesc în ambalajul sărac al cuvintelor mele, de care,
Rugăciunea lui Eminescu
Inima mea pulsează în oceanul cuvintelor, Făcând valuri care vor merge până la țărmul timpurilor, Făcând să se audă suferințele omului. Doamne, M-ai trimis în lumină Să aud în fiecare
Amintiri
Cum te-aș putea uita, Lacule Tei? Ar fi ca și cum m-aș uita pe mine, Aș uita pe tata care cobora rar pe malurile tale Sau pe bunicul care-și adăpostea turmele de bivolițe prin smârcurile tale. Aș
Geneza
Înainte de Facere Universul era o Lacrimă. Dumnezeu a suflat în ea ca să o preschimbe în Zâmbet. Bucuria însă n-a putut pulveriza Lacrima și ele s-au îngemănat. Răsună în mine Bing-Banguri
Noi, românii
Dacă ni s-ar lua cerul, ne-am retrage în stele și am zâmbi ca luceferi deasupra codrilor noștri. Dacă ni s-ar lua pământul, ne-am retrage-n păduri prefăcuți toți în Lupi-Suri. Oricând am sări la
Speranța, Statuia lui Dumnezeu din Suflet
Fiii mei! Nu eu am sfărâmat statuia Speranței, Ci acei care se tem că vor pierde stăpânirea Pământului. Când m-am născut începură să-i macine trupul, Deși ea n-a fost întreagă niciodată. Voi
Înălțarea Sufletului
Ca să scap de zarva oamenilor și de scheunatul poftelor de tot felul sau de balele râsului prostesc mă retrag într-un colț al lacului și stau la sfat cu Dumnezeu. Îl rog să toarne peste talazurile
Pygmalion
Cuvintelor le dau auzul meu, le dau văzul meu, le dau inima mea, le dau amintirile mele. Cînd nu voi mai avea auz, auzul meu va fi auzul cuvintelor; Cînd nu voi mai avea văz, văzul meu va fi văzul
Dorinţa copilului
Dorinţa copilului de Marin Corneliu Dobre Nu transformaţi pământul într-o lacrimă carbonizată, În jurul căreia se vor roti blestemele nerostite ale urmaşilor care nu vor mai apuca să se
Dialog cu Sufletul în lumina Domnului
Suflete, aburule, te-aş sădi, te-aş răsădi în Grădina Raiului, drept în calea Domnului. Dumnezeu când te-ar privi, de tine s-ar milostivi, să fii veşnic te-ar meni, să fii veşnic şi curat,
Rugă pentru a fi ales
Doamne, Când trece umbra ta prin lume, Sau gându-ți se abate către ea; Aș vrea să nu te mai apuce scârba Că n-a ieșit perfectă, Cum și-a dorit Sfinția Ta. Măcar câțiva aș vrea ca
Drumurile din viaţa satelor
... până la biserică, ... până la şcoală, ... până la magazin, ...până la primărie, ... până la loturi, ... şi în cele din urmă, ... până la țintirim, ...sunt drumurile ...veşniciei de la sate.
Izvorul Tamăduirii
Aș vrea să las sufletul meu ca pe un izvor de apă vie pentru poporul care m-a născut. Aș vrea ca sufletul meu să fie o rugă înălțată lui Dumnezeu pentru ușurarea vieții poporului român.
Buna Vestire
Trec prin lume-nsingurat evitându-ţi turmele, Poate că te-am supărat căutându-ţi urmele. Cerul verii înstelat poate să te-ncapă, dar şi cel înnourat mânia-ţi ne-arată. Stau de-o viaţă tot pe
Îndemn către Înviere
Îndemn către Înviere de Marin-Corneliu Dobre Să faci din casa morții templul vieții, și din instincte leagăn de idei, să naști bucurii din suferințe, în întuneric să frămânți scântei. De sub
Cuvântul care Învie
Când vă va fi dor de mine din grădina cărţii culegeţi-mi cu ochii cuvintele. Dacă veţi avea destulă răbdare şi iubire mă veţi învia din morţi ca pe Lazăr, iar eu vă voi dărui din cupa
Cel ce se trage din pasăre
Îmi pare că mă trag din pasărea măiastră Căci prea se-ntind de multe ori mâinile-a zbor Și prea mă-mbată și mă cheamă înaltul zărilor Să-mi tai din nouri spre lumini cărare Și prea doresc în taina
Refugiu
Când vezi că toate marile cicluri se curmă găsi-vei la sânul cuvintelor căldura din urmă. Prin ele trece şi umbra lui Cristos dintre suflete, cel mai frumos. Chiar pe un pat, de
Primăvară
Sufletul meu zburdă cu mieii prin iarbă Sau face tumbe ca niște copii Vrând să se pătrundă tot de verde. Speranțele se întorc cu aripi de soare Și-mi înalță sau îmi prăvale sufletul În cascadă
Parfumul sufletului meu
Toate vorbele mari s-au spus. Eu umblu ca prin deșert, după o floare rară ca parfumurile vieții, pentru ca s-o dăruiesc oamenilor care sorbind-o, să revadă chipul sufletului meu. De câte ori
22 Decembrie
Îndurerează, Doamne, cuvintele mele, cu lacrimile mamelor, care și-au regăsit copiii la morgă, cu lacrimile soțiilor rămase văduve, cu lacrimile copiilor care vor rosti tot mai rar cuvântul
Rugă pentru România
Aș vrea să las sufletul meu ca pe un izvor de apă vie pentru poporul care m-a născut. Aș vrea ca sufletul meu să fie o rugă înălțată lui Dumnezeu pentru ușurarea vieții poporului român.
Rugăciune împotriva extremismului
Îndurerează, Doamne, cuvintele mele pentru ca din ele să curgă lacrimi, cu care să spăl sângele închegat pe asfalt. Și fă-le pe ele lumini care să înlăture întunericul sufletelor și să-i înspăimânte
